"Nu plângi în public, nu râzi singur. Iată o lege rareori infirmată. Să plângi în public este indecent, să râzi fără martori, e nebunie, înseamnă că durerea ni-e dată fiecăruia în parte, bucuria tuturor la un loc."
(Ana Blandiana)

...tot continui să mă întreb cum funcţionează creierul şi de ce rîsul presupune "deschiderea gurii" (?). cine îmi spune?