Şi aşa deci.M-am pornit azi la şcoală,fericionaia(zîmbeam,dar gîndurile erau cu totul în altă parte)anyway zîmbeam.Am avut test la engleză şi am ajutat toţi limitaţii,pentru că eu îs dobraia,da pe mine nimeni nu mă ajută.Iară mă abat de la temă.După ce a trecut şi lecţia aia plictisitoare de muzică,am ieşit ca deobicei pe o bucată de asfalt,care se numeşte curte şi savuram plăcerea unui wafer cu vanilie şi suc de portocale.Am ieşit afară şi s-a început învălmăşeala de cuvinte,tăţi la mulţi ani şi hai noroc că îi Valentine's day.Dacă să stau aşa să mă gîndesc,nui nimic rău în această sărbătoare,doar că atunci cînd nu ai cu cine să petreci şi nu ai cui să-i spui "te iubesc",te doare în cot atunci cînd o petrec alţii.Şi aşa mă simţeam şi eu azi,de fapt majoritatea îs "pofighişti" şi aşa că nu prea erau fericiţi,rîdeau şi începeau a lua peste picior pe cei care poate aveau un sentiment către o altă persoană însă nu aveau curaj să-i spună,kr4 un chaos.Da cel mai trist că nimeni nu mi-a spus "cu valentin şi valentina" cum o făceau prietenii mei ( o dedicaţîe muzicală şi pentru dînşii,mii dooor).Mergeam cu capul aplecat şi sorbeam pînă la ultima picătură pacheţelul de suc.Ascultam cum îmi povesteau colegele despre "drujii lor" şi făceam cîte un smilik fals,dîndu-le de înţeles că am ascultat ce vorbeau.Ei bine,sunsase şi trebuia de plecat la lecţie.Am făcut două ore de tehnică,despre centralele nucleare,eram pe punctul de termina visul meu pe insulele Caraibi,cînd proful mi-a rostit numele şi mi-a spus să citez acolo un articol.Breed.Am spus Aleluia şi am mulţumit Dumnezeului că o sunat şi tulea acasă.Ajunsesem lîngă barul de unde cumpăr "poci" un fel de două feluri de bomboane ( fără asta nu mă întorc acasă) şi cînd să intru hop şi davide cu un plic.El aşa mîndru se uită la mine şi-mi spune că are ceva să-mi dea,eu ca o spărietă de avioane şi de bomba de la Hiroshima dau să fug acasă ( pur şi simplu mi-am dat seama despre cei vorba şi nu vroiam să accept situaţia).Mi-a dat două plicuri,unul care era scris de mînă ( ave kakiita inimioare pe dînsu,ujas) şi altul era scris la computer ( tipa să nu recunosc al cui este scrisul,da oricum am aflat).Erau 4 prieteni împrejurul meu şi aşteptau să deschid plicurile,era suspance acolo.L-am deschis pe primul ( aşel cu inimioare) şi Marigona ( una dintre curvele clasei,scuse moa de expresie dar aşa şi este,cred că în fiecare clasă este cîte una) ap da,Marigona a început a citi scrisorica şi iată numa ce ţin minte din ce am auzit ( am aruncat-o de aia şi nu ţin minte)Băietu' care so vlibit de mine a scris aşa : Îmi placi foarte mult,te iubesc la nebunie,eşti lumina ochilor mei,trali vali cu sandali pe urmă nio dat şi un namiok,tipa el îi liber în caz că aş vrea să...fuuuu nii greaţă numa cînd mă gindesc.Al doilea însă a scris că pur şi simplu îmi place de tine,eşti vo klasnaia (asta traducsion din dialectul italian) şi că i-ar plăcea să se întîlnească cu mine.Ei dap cum,şi eu multe jisez şi niar plăşe să fac da el aşa cu tupeu nio zîso.Nu m-o pre trogăit niş una niş alta,mi-a plăcut doar ce am găsit la sfîrşitul scrisorelei cu inimioare " am găsit un ghiocel" adevărat pipîl.Aşa gingaş,alb şi cu căpuşorul aplecat.De fapt eu deja am ghiocei în grădină ( mama o plantat ),dar plăcerea a fost muuult mai mare cînd am văzut unul într-un plic,speşal pentru mine.Nu da şi iaca am ajuns acasă,fără plicuri,fără nick,pentru că am aruncat tot.Parcă nu-mi vine a crede dar,eu şi cu Federica (o fată),am fost unele fete cărora li s-a făcut un cadou.Băi şi onoare.;DSe fini şi ziua de azi,cu zîmbete şi bucurii.p.s nu am aflat cine e valentinul şi valentina clasei,cum o făceam deobicei şi am simţit că ceva îmi lipseşte,dar asta e,mergem frate înainte.;DD
