Să fiu clandestină în Cameroon e deja un lucru obişnuit. Desigur viza mea iarăşi a expirat. Însă de data asta, amabasada cameruneză refuză să mi-o mai extindă încă odată. De 3 ori şi atât. Da cine o ştiut? Numai nu eu. Aşa că Camerunul nu mă mai vrea.
În mod normal, trebuiau să mi-o extindă de fiecare dată pe câte 3 luni. Dar ultimile 2 ori mi-au dat doar pe o lună şi jumătate.
Din lipsa de opţiuni, compania mea a hotărât să-mi facă carte de sejur pentru 2 ani. Costă mai mult şi ia mai mult timp, dar nu-i de ales, deşi mai am doar o lună rămasă aici. Ironic.
Pentru a face acest lucru trebuie ca Ministerul muncii să semneze cererea. Acest lucru poate dura foarte mult, şi nu fără ceva bani sub masă.
O altă cale e să-mi facă patent ca persoană care are o ocupaţie aici desinestătător. Şi ce credeţi că mi-au spus ca o sa scrie acolo?! Coafeză. Jeez. )))
Eu m-am indignat iniţial oleacă, la care doamna responsabilă îmi zice: “păi pentru ca să scrim femeie de afaceri, eşti prea tânără!” Eu am insistat, dar nu cred că se va schimba ceva. E doar fictiv, dar poate folosesc această idee.
Aşa că dragii mei, eu îmi schimb meseria. Oricum aici nimeni nu prea ştie să tundă albii, poate mă specializez în coafarea celor albi sau mă învăţ să împletesc cosiţe africăneşti. ))
Oricum deja am tuns colegul meu, care a rămas foarte mulţumit, aşa că talent este. Şi aici, cine n-ar vrea să se tundă la o albă? Respectiv preţ dublu.
Dacă aveţi nevoie, eu degrabă vin acasă!
