…continuare

Această atitudine de tabu a localnicilor explică de ce despre această movilă se cunoaşte puţin, chiar şi astăzi unii din ei povestesc cu greu despre întâmplările ciudate petrecute în acest loc misterios. Sunt convins că astfel de informaţii sunt mai multe însă oamenii se tem să le povestească din cauza fricii de a nu părea neserioşi sau şi mai mult, duşi cu plută. De aceea unii din turişti află despre această movilă din întâmplare. Spre exemplu, personal am dat de ea datorită sistemul de navigare geografică Google Earth. Era o imagine de satelit veche care nu permitea o rezoluţie bună precum cea actuală, dar care mi-a atras atenţia.

Movila Turcului văzută în 2008 de satelit de la înălţime de 7 km.

Dacă atrageţi atenţie la forma şi conturul movilei încercuit cu roşu, veţi vedea cu puţină imaginaţie un profil a unui cap împodobit cu o căciulă care astupă urechile. Se văd destul de clar ochiul, nasul şi gura siluetei care priveşte spre Nistru, drept spre est. Conturul capului imaginar cu care seamănă movila din imagine mi-a amintit de vestita sculptură a Doamnei din Elche, Spania care datează din secolul al IV î. H. Sigur, este o comparaţie forţată, dar împodobirea capului care astupă urechea are ceva asemănător.

Doamna de la Elche, Spania, sec. IV î. H.

Abia ajuns pe teren am văzut că această imagine reprezintă movila Turcului pe care unii turişti o mai numesc Sân sau Ţâţă din cauza formei alungite spre nord. Cu toate acestea, şi în imaginile de satelit mai noi, cu o rezoluţie mai bună, am întrezărit chipul enigmatic format de movila şi împrejurările ei.

Posibil contur a chipului.

Din cauza acestui chip, turiştii au numit întregul defileu ce se află dintre Ţipova şi Horodişte, Omul, pentru că liniile canioanelor formează conturul unei figuri umane. Alţi turişti afirmă că structura defileului seamană cu dragonul, iar izvorul ce se află în mijlocul canionului este inima dragonului şi apa reprezintă sângele lui.

Izvorul din centrul canionului, numit de turişti inima dragonului.

Este sigur că aceste defileuri s-au format pe calea naturală, însă structura şi poziţia lor au determinat vizitatorii acestor locuri să contribuie la îmbogăţirea folclorului local cu termeni şi întrepretări noi.

Conturul unui vânător format din structura defileului de la Ţipova – Horodişte.

Dacă alte structuri ale defileului nu reprezintă nici un dubiu în privinţa genezei lor naturale, referitor la movila Turcului sunt mai multe întrebări. În primul rând, toate legendele şi istoriile legate de această movilă atestă o intervenţie umană în structura ei. În primul caz, turcii au săpat-o pentru a ascunde în ea comoara, iar în al doilea caz, ea a fost ridicată de ostaşii lui Ştefan. În al doilea rând, împrejurimile movilei atestă o intervenţie umană aproape sigură. Este vorbă de un dâmb format din pământ care se află la nord de movilă, pe platou şi se exinde spre est pe o lungime de 350-400 m.

Valul de pământ văzut de la înălţimea de 1km.

Valul de pământ are o înălţime de 1,5 m până la 2 m şi o lăţime de 15, pe alocuri 20 m. Vechimea valului poate fi stabilită numai în urma săpăturilor arheologice.

O porţiune din valul de la movila Turcului.

Destinaţia acestui val poate fi numai presupusă. Valul de apărare este o ipoteză mai puţin probabilă, pentru că ar trebui să fie pe întreg perimetrul părţii estice a movilei, de la nord şi până la sud şi nu pe jumătate, aşa cum este. Însă, caracterul de apărare al valului nu poate fi exclus categoric. O altă presupunere legată de scopul înălţării valului ar fi folosirea lui în domeniul astronomic. Valul putea fi modelat în aşa fel, încât să faciliteze observaţia de pe vârful movilei, apariţia astrelor şi a soarelui pe parcursul anului, marcând solstiţiul de primăvară şi de toamnă. Această ipoteză poate fi verificată pe teren prin observarea fenomenelor celeste în anumite perioade ale anului.

O altă observaţie semnificativă care pledează în favoarea caracterului sacramental al movilei este că ea se află în imediata apropiere de cetatea geto-dacică Horodişte care până în prezent încă nu a fost cercetată. Se ştie că geto-dacii ridicau sanctuarele religioase în imediată apropiere de aşezările sale şi niciodată în perimetru activităţii profane.

Cetatea geto-dacică de la Horodişte şi movila Turcului sunt conturaţi cu roşu.

va continua…