Enigmele de la Ţipova – Movila Turcului şi axa spirituală.
Despre Movila Turcului de la Ţipova ştiu toţi localnicii din regiune, însă puţini din turiştii care vizitează defileul Ţipova – Horodişte au auzit ceva de ea şi o vizitează. Spre deosebire de satele Ţipova şi Butiuşca, unde se atestă denumirea de movila Turcului, în satul Horodişte ea se mai numeşte movila Purcelului.
Movila Turcului (latura de vest a movilei) privită de pe dealul vecin.
Această movilă se află la nord de satul Ţipova, la o distanţă de 2 km de la complexul rupestru de la Nistru. Folosind sistemul de navigare geografică Google Earth, am stabilit cu aproximaţie dimensiunile ei – 250m/250m, latură sudică 150m, nordica – 100m, estică – 120m, vestică – 130m, diamentrul 700-800 m, iar înălţime 100m.
Denumirea movilei se trage din popor, ceea ce reprezintă o atestare indirectă a vechimii ei, pentru că, de multe ori, poporul român din Basarabia leagă vestigiile din perioada antică sau a evului mediu timpuriu cu perioada turcească care a dominat memoria colectivă. Poziţia şi structura movilei este neordinară, fiind aproape rotundă, (are o formă de picătură care este pe cale să cadă), ea fiind plasată într-un defileu de formă rotundă, asemănător cu o farfurie în mijlocul căreia se înalţă movila.
Movila Turcului văzută de la altitudinea de 900 m.
Movila Turcului nu poate fi văzută decât de pe dealul de vis-a-vis sau dintr-un singur punct plasat pe fundul defileului. Puţin probabil că această movilă a fost creată pe cale naturală, fără intervenţia umană sau, în cel mai rău caz, că această fortăreaţă naturală să fi fost neglijată de populaţia locală pe tot parcursul istoriei sale. Locul ferit şi, în acelaşi timp, înalt ar fi putut fi în vechime, pentru populaţia geto-dacică locală, un posibil sanctuar, observator astronomic sau un loc sacru închinat strămoşilor, ceea ce poate fi stabilit numai în urma săpăturilor arheologice. Cert este că nici o colecţie de monumente istorice sau geologice din R. Moldova nu atestă existenţa acestei movili.
Partea de nord a movilei.
De această movilă enigmatică localnicii leagă mai multe legende şi întâmplări miraculoase. Legenda principală afirmă că movila ascunde comoara turcilor care, venind după marele jaf din Polonia, în drum spre casă au aflat că duşmanii vor să atace armata lor slăbită de război şi să le ia prada. Pentru a nu o pierde, ei au hotărât să îngroape comoara lângă Horodişte, unde au ridicat o movilă. Aceasta, printr-un ritual special, a fost blestemată de imamul turc (preot musulman) pentru ca nimeni în afară de turci să nu o poată găsi şi lua. În drum spre casă, armata turcă a fost atacată de duşmani şi toţi care ştiau locul şi secretul movilei au căzut în luptă şi după comoară nu s-a mai întors nimeni. De atunci, toţi care au încercat să sape pe această movilă şi să găsească comoara turcilor sunt blestemaţi şi mor subit în diferite moduri. În confirmarea acestui blestem vine şi altă legendă care afirmă că indiferent cât n-ai săpa pe movila Turcului în timpul zilei, noaptea totul se astupă înapoi.
La Horodişte am auzit şi o altă legendă legată de movila Turcului, în care se spune că ea a fost înălţată de oştenii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt în cinstea biruinţei asupra duşmanilor.
Partea de est a movilei.
Localnicii mai povestesc diferite istorii legate de această movilă care denotă o fobie şi un tabu faţă de ea. Se spune despre un cioban la oi care cu mai mulţi ani în urmă a înnoptat pe movilă, dar în timpul nopţii a fost alungat de o putere nevăzută care i-a ordonat să părăsească movila. O altă istorie povesteşte cum pe timpul sovietic tractorul a încercat să are movila, dar după puţin timp tractorul s-a răsturnat şi movila a fost lăsată în pace. O istorie mai recentă este legată de soarta tragică a lui Vladimir Bobreacov, conducătorul asociaţiei „Fenix” care a făcut săpături arheologice la mănăstirea Ţipova. Cei din anturajul lui afirmă că în ultimii ani de viaţă, Vladimir era foarte interesat de această movilă pe care des o vizita şi o cerceta. Pentru a fi mai aproape de ea, el în timpul verii se muta cu traiul la o peşteră din apropiere. Se crede că el a început să sape pe ascuns movila şi din această cauză, când s-a întors într-o zi acasă în satul Popenchi, a suferit un accident cu barca sa pe malul Nistrului în urma căruia a şi murit. După o altă versiune, Vladimir Bobreacov, neavând nici 50 de ani, a murit prin anul 2000 de cancer. În concluzie, putem afirma că toate legendele şi istoriile legate de movila Turcului denotă o atitudine de tabu a localnicilor, care se bazează pe memoria colectivă, rădăcinile căreia se pierd în negura istoriei.
Partea de sud a movilei.
va continua…
