de sîmbăta morţilor
viaţa umblă cu ochii legaţi
de parcă ar juca baba-oarba
azi preotul îmi aşază patrafirul pe cap
şi moartea ca o mamă
stă grijulie lîngă mine
biserica mă cheamă pe crucea mîntuirii,
dar spovedania mea e o mută prezenţă
încărcată
de pietre
simt
m-am născut într-o moarte
ghemuită ca-n pîntecul
mamei
