În articolul “Obşti săteşti şi formaţiuni teritoriale româneşti din perioada medievală timpurie în spaţiul pruto-nistrean” al istoricului Gheorghe Postică din revista “Destin românesc” din 2007 am gasit unele informaţii importante cu referire la obştile săteşti timpurii.
Informaţia este utilă, cu toate că se pune accentul pe “evoluţionismul” obştilor săteşti (teorie a cercetătorilor moderni), ceea ce este un aspect discutabil.
Descoperirile arheologice din apropierea satului Hansca din raionul Ialoveni sunt cele mai reprezentative materiale arheologice legate de perioada medievală timpurie. Ca urmare a săpăturilor arheologice au fost descoperite 160 de locuinţe datate cu secolele V – XIV.
Trebuie de menţionat că s-au cercetat doar 25% din teritoriul presupus al fostei obşti săteşti, ceea ce ne face să credem că ar exista în total cam vreo 650 de locuinţe.
Au fost identificate peste 50 de cuiburi de locuinţe . Teritoriul cercetat al fostei obşti este reprezentat de întindere extensivă, măsurînd circa 1,0 x 0,3 km.
Fiecare locuinţă ocupa un spaţiu relativ întins, fiind împrejmuită de o fîşie de pămînt de 20-40 metri.
Potrivit cerecetătorului, configuraţia fostei obşti săteşti reprezintă un exemplu clasic de evoluţie specificului obştei săteşti între secolele V şi XIV. Tot cercetătorul a ajuns la conluzia că situl arheologic poate fi împărţit în opt orizonturi cronologice succesive. Aceste perioade ar fi cam următoarele:
- Secolele V – VII.
- Secolul VIII.
- Secolul IX.
- Secolul X – prima jumatate a secolului XI.
- A doua jumătate a secolului XI – începutul secolului XII.
- Secolul XII – începutul secolului XIII.
- Secolul XIII.
- Secolul XIV.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că obştea s-a perpetuat pe o durată de circa 900 de ani, acest lucru putînd fi dovedit de configuraţia locuinţelor şi a obiectelor găsite, care se încadrează în toată această perioadă de aproape un mileniu.
Conform datărilor, locuinţele descoperite se încadrează în perioadele:
- 31 de locuinţe – secolele V – VII.
- 22 de locuinţe – secolul VIII.
- 17 locuinţe – secolul IX.
- 18 locuinţe – secolul X.
- 25 de locuinţe – secolul XI.
- 14 locuinţe – secolul XII.
- 14 locuinţe – secolul XIII.
- 10 locuinţe – secolul XIV.
În cazul în care, teritoriul necercetat al obştii ar conţine un număr proporţional de case, se presupune că ar exista cam 650 de case. Reiese că pentru fiecare secol din cei 900 de ani ai obştei avem circa 73 de locuinţe. În acest caz avem de-a face cu o obşte durabilă de-a lungul anilor şi care, potrivit cercetărilor efectuate de arheologii şi istoricii români se încadrează în limitele unei obşti cu 50-60 de familii.
Trebuie să mai menţionăm un aspect important: mecanismul obştii de a asimila grupurile etnice străine. Tot din săpăturile arheologice din apropierea satului Hansca, s-a constatat că începînd cu secolele X-XIII în cadrul obştilor au început să se infiltreze grupuri de nomazi precum: pecenegi, alani, cumani.
De regulă, locuinţele acestor grupuri erau aşezate la marginile obştii, fiind foarte rar întîlnite case cu aspect nomad în interiorul vetrei satului. Acest lucru ne dovedeşte caracterul conservator al obştii, care nu accepta amestecul cu alte populaţii străine decît în cazul asimilării acestora. Astfel, familiile de nomazi nu aveau altă ieşire din situaţie decît acceptarea “condiţiilor de integrare” impuse de obştea sătească (ceva asemănător cu condiţiile impuse de UE statelor ce doresc aderarea). Astfel, s-au descoperit morminte ale unor indivizi cu trăsături tipice europene si asiatice – semn al căsătoriilor mixte în cadrul condiţiilor impuse de obşte.
Spre final, cercetătorul menţionează rolul obştilor săteşti pentru momentul istoric al poporului român în epoca medievală. Acesta a fost garantul continuităţii populaţiei băştinaşe, asigurînd perpetuarea identităţii etno-culturale, lingvistive şi spirituale, protejîndu-i totodată pe autohtoni de o eventuală asimilare de către triburile migratoare.
În linii mari, acestea sunt informaţiile referitoare la obştea sătească Hansca. Studiul istoricului Vasile Postică este mai larg, abordînd şi alte tematici legate de obşte:
- repartizarea pe hîrţi a obştilor săteşti descoperite
- definirea organizării militare a obştilor
- explicarea unor termeni legaţi de acest subiect: cete de neam, familii, ţări, codri, etc.
Cu informaţii suplimentare voi reveni în următoarele articole.
