Recent, în vîlva politică de la Chişinău s-a format încă aşa-zis forum civic pentru prostirea electoratului: Forumul civic “Pro-Europa”. Este format în mare parte de intelectuali falşi, membri de ONG-uri, directori de ziare, directori de posturi de radio, etc. Dar, să vedem care este rostul acestei mase de manevră/manevrator de mase.
Citeşti scopurile forumului dat şi te îngrozeşti. Îţi vine să te bagi în pămînt cînd vezi unde vor să ne ducă intelectualii noştri grupaţi în acest forum cît se poate de anti-românesc. Iată care este aspiraţia grupului respectiv:
- “susţinerea vectorului european de dezvoltare al Republicii Moldova, unica direcţie strategică asumată de întreaga societate care poate să contribue la o reală şi rapidă îmbunătăţire a calităţii vieţii cetăţenilor.
Stai şi te întrebi: de cînd “vectorul european” ar reprezenta “unica soluţie strategică care poate să contribuie la o reală şi rapidă îmbunătăţire a calităţii vieţii cetăţenilor?
Ce ar însemna, de fapt, “vectorul european”? Dacă ar fi să medităm sincer, ajungem necondiţionat la concluzia că prin acest termen se are în vedere intergarea socială, politică, economică, culturală şi spirituală a poporului nostru în sistemul occidental.
Este acesta un lucru bun?
Înrobirea economică prin îndatorare faţă de băncile de tip BM sau FMI (a se vedea art.104 din Tratatul de la Maastricht) poate fi numită ca “îmbunătăţire a vieţii cetăţeanului”?
Poţi numi implimentarea sistemului politic occidental ca fiind ceva folositor?
Avem noi de cîştigat vreo ceva de pe urma europenizării culturii noastre?
Dar de pe urma “ecumenizării” Ortodoxiei?
Poate să ne ajute cu vreo ceva implementarea sistemului social european, cu toate ineficienţele sale evidente (eşecul multiculturalismului, toleranţa absurdă, etc.)?
Este clar pentru orice om sincer că “vectorul european” nu este altceva decît un vector invers proporţional cu cel pe care îl avem noi ca neam. Urmînd cît mai mult “vectorul european” (toleranţă, materialism, ecumenism, corectitudine politică, feminism, consumatorism) nu facem nimic altceva decît să ne depărtăm de la “linia” neamului nostru. Ceea ce este de altfel, egal cu moartea noastră ca neam. Asta vor “pro-europeniştii” noştri”?
Mai mult ca sigur, sunt două posibilităţi în cazul dat:
1. Intelectualii uniţi în jurul “Pro-Europa” sunt foarte manevrabili şi uşor de manipulat (specificul unui intelectual modern) şi singuri nu-şi dau seama de ceea ce fac. Şi, dacă ar şti ce înseamnă într-adevăr “vectorul european”, fiind adevăraţi intelectuali, ar regreta pasul făcut.
2. Respectivii intelectuali ştiu prea bine ce înseamnă acest “vector european”. Ei au luat cunoştinţă cu efectele catastrofale ale acestui vector pentru poporul nostru. Cu toate acestea, fiind intelectualii unui popor, ei fac această trădare. Se vînd conştient, sperînd că nimeni nu îi vede, înşelîndu-se amarnic.
Să mai trecem cu privirea şi alte “perle” ale pretinşilor intelectuali:
- “In pofida crizei economice globale si regionale AIE a reusit sa guverneze eficient RM, a deblocat relatiile cu UE, FMI, Romania, Ucraina, Rusia si a obtinut investitii, donatii si credite importante de peste 2 miliarde de euro, care pot asigura si in continuare cresterea economica, onorarea platilor sociale si o buna derulare a guvernarii.” Să înţelegem că acele miliarde îmrumutate de la FMI sunt “credite importante şi ne pot asigura viitorul?”. Desigur că nu. Posibil că pentru prezent, vor fi efecte benefice, însă pe viitor – nu. Să ne gîndim doar la imensele sume pe care vor trebui să le întoarcă urmaşii noştri. Nu mai vorbim de faptul că condiţiile impuse de către FMI în urma împrumutului de anul trecut sunt şi acum ascunse.
- “Orice alianta cu PCRM va conduce la blocarea modernizarii RM si stoparea cursului integrarii europene.” Şi de cînd “modernizarea RM şi “integrarea sa europeană” sunt interese naţionale? Oare asta este cel mai important? Desigur că nu. Acestea sunt doar chestiuni de moment, de o generaţia, maxim două, dar nicidecum nu sunt obiective prioritare. Să fim serioşi, mocirla sprituală şi valorică în care zacem este cu mult mai gravă decît stoparea modernizării RM şi acestui subiect ar trebui să i se acorde mai multă atenţie.
- “Suntem ingrijorati de pericolul crearii unei aliante antieuropene intre PCRM si PD care va instaura un regim autoritar in interesul clanurilor politicoeconomice create in timpul guvernarii PCRM si a lui Voronin.” Dar, care e diferneţa dintre clanul creat în timpul guvernării PCRM şi cel care se va crea, mai mult ca sigur, în cazul unei guvernări “pro-europene”? Pentru noi ca popor, nu sunt decît 2 juguri, unul mai greu decît altul.
- “RM are nevoie de continuarea activitatii AIE pentru a continua politica de democratizare, europenizare si modernizare a tarii, pentru a semna un acord de asociere cu UE in viitorii 2 ani, pentru a obtine un acord de liberalizare a regimului de vize, ce ar duce la libera circulatie a cetatenilor RM in spatiul UE si pentru a onora creditul de incredere imens din partea UE si altor parteneri de dezvoltare a tarii.”
Aici comentariile sunt de prisos. Pentru un român ce se află cu picioarele pe pămînt şi nu cu capul în nori scopurile forumului sus-numit sunt cele mai anti-româneşti posibile. Democratizare, modernizare, europenizare, exodul liber al moldovenilor - acesta este cel mai mare pericol cu care ne confruntăm. Iar intelectualii respectivi asta şi fac: ne bagă în gura lupului.
În toate discursurile acestor falşi intelectuali nu vezi nimic legat de valorile poporului român. Nu auzi nimic legat de Ortodoxie. Despre rostul nostru ca neam nici nu mai poate fi vorba (de fapt, ei nici rostul existenţei RM nu îl cunosc).
Dînd la o parte faptul că ei vorbesc în limba română (şi aceea modernă) ai impresia să ai în faţă nişte străini. În acest caz, ei se aseamănă berbecii care îşi conduc turma la abator ( http://stefanbolocan.wordpress.com/2010/11/24/politicianul-si-berbecul/).
Ei nici macăr nu au voie să pretindă că reprezintă intelectualitatea acestui neam, dat fiind că prin ceea ce urmăresc, doresc distrugerea nostră şi transformarea noastră în cetăţeni ai lumii (sinonimul modern al cuvîntului “sclav”).
Te umpli de păcate cînd vezi asemenea aberaţii. Ţi se rupe inima cînd vezi că suntem lipsiţi de o adevărată elită, iar puţinii reprezentaţi relativi ai acelei elite gîndesc în termeni străini nouă.
Poftim, numele celor ce “conduc” acest for civic:
1. Val Butnaru, ziarist, dramaturg, Preşedintele Forului Civic “Pro-Europa”
2. Petru Bogatu, ziarist, analist politic
3. Valeriu Saharneanu, presedinte UJM
4. Nicolae Dabija, academician, poet
5. Valeriu Vasilica, director Info-prim Neo
6. Vitale Cazacu, director agentia Deca-Press
7. Veaceslav Tibuleac, directorul postului de radio Vocea Basarabiei
8. Roman Mihaes, Presedintele asociatiei “Moldova Europeana Unita”, secretarul Forului Civic “Pro-Europa”
9. Bacalu Lucia, director publicatia ‘Expresul de Ungheni’
10. Arcadie Gerasim, profesor universitar, ziarist
11. Victor Cobasneanu, director publicatia “Observatorul de Nord” (Soroca)
12. Tudor Iasenco, director publicatia “Cuvantul” (Rezina)
13. Grigore Matasaru, presedinte ONG “Pro Nova”
14. Nicolae Dandis, Centrul” Pro Europa” Cahul
15. Valeriu Matei, scriitor, istoric
16. Anatolie Caraman, Presedintele Asociatiei veteranilor de razboi-1992 Tiras-Tighina
17. Sandu Grecu, Directorul teatrului Satiricus
18. Petru Munteanu, membru al Asociatiei obstesti “Parlamentul-90″
19. Tudor Cirnat, director Comitetul Helsinki penru Drepturile Omului in Moldova
Conluzia nu este decît una: “Pro-Europa” nu este decît un nou număr artistic electoral. Un nou artificiu tehnic pus în scena circului odios numit “politica moldovenească”. Un nou plan de manipulare a masei electoratului. Un alt spectacol pentru cei uşori la minte.
Nu este altceva decît o repetare a Forului Democrat al Românilor din Moldova, for care a avut exact acelaşi rol pe care îl joacă astăzi cei ce manifestă deja de două duminici la rînd.
Şi, ca la urmă, încă un aspect: fenomenul de trumă manifestat de adepţii acestui for. Nimic altceva decît imitaţia unui cirezi de vaci flămînde, care căutînd cu orice preţ hrană, urmează pe acea vacă care merge înainte, crezînd că acolo într-adevăr va fi o gură de fîn. Ca atare – acolo e cu totul altceva, ceva urît pentru noi.