Am găsit de cuviinţă să adun la un loc mai multe expresii de acest gen, care sunt foarte des întîlnite în ziua de azi. Este vorba de două limbaje diferite, cu toate că ambele aparţin limbii române. Primul este limbajul autentic român, al doilea este cel român modern. Unul aparţine fiinţei noastre, iar altul ne este impus de modernizare. Au venit timpurile cînd nu limba este cea care face diferenţa, ci “limbajul” în care este utilizată ea.

Fenomenul dat este observat din ce în ce mai des în ultimul timp, amplificîndu-se şi mai mult.  Este uşor de observat puternica influenţă occidentală în cazul limbajul românesc modernizat.

Credinţă, Ortodoxie - manipulare, spălare pe creier, opium al popoarelor.

Atitudine ortodoxă – fundamentalism, extremism, intoleranţă.

Trădare – valorificarea oportuniţăilor, dreptul la alegere liberă.

Crima avorului – întreruperea unei sarcini nedorite, dreptul la libera alegere.

Desfrîu – libertăţi cetăţeneşti, dreptul la liberă exprimare, debarasare de prejudecăţi, trăirea din plin a vieţii, modă.

Neascultarea faţă de soţ – emanciparea femeii, egalarea în drepturi a soţilor, egalitarism, carierism.

A educa copiii acasă – a fi contra statului, a creşte talibani mici, a comite un delict contra statului.

A avea educaţie patriarhală – a fi închis în sine, dogmatic, a nu gusta din “plăcerile” tinereţii, nesociabil, rupt de lume.

A respecta valorile neamului – a fi un ratat, a-şi pierde timpul, înapoiat, rupt de “civilizaţie”.

Urîrea păcatului – intoleranţă, lipsă de respect pentru diversitate, dogmatism.

Iubirea aproapelui – pasivitate şi ignoranţă la orice acţiune a aproapelui, indiferenţă.

Înrobire economică – atragerea investiţiilor străine, integrare economică europeană.

Jertfă pentru credinţă – inutilitate, risipă de timp, naivitate.

Crima sinuciderii - stoparea suferinţelor, libera alegere.

Manipulare politică – participare activă şi decisivă la procesul politic, impliacarea cetăţenilor în revolvarea problemelor sociale.

Legea pămîntului – sistem învechit de legi, cu iz patriarhal, necioplite în comparaţie cu civilizaţia Occidentului.

Neascultarea faţă de părinţi - afirmarea individualităţii copilului, crearea personalităţii sale.

Înstrăinarea oamenilor –  afirmarea individualismului, afirmarea personalităţii, trăirea vieţii după plac.

Beţie electorală – concurenţă electorală, dezbateri electorale, campanie electorală.

Duşmani ai credinţei – reprezenţi au unei confesiuni, oameni nonviolenţi, paşnici.

Implicarea în afacerile statelor mici - finanţarea ONG-urilor şi a sectelor şi altor programre “umnitare”.

Respectarea îndatoririlor de creştin – fanatism, dogmatism, partizanat.

Degradare morală – un nou fel de a fi.

Cam îi stîngace această încercare, însă unele aspecte ale vieţii noastre trebuie să le recunoaştem. Se observă clar deznaţionalizarea şi lipsa duhului românesc în expresiile române moderniste. Şi acestea sînt doar o parte…