Teza de doctor a lui Victor Stepaniuc, respinsă de mediul academic
Comisia de experţi în politologie, sociologie, filozofie şi istorie a Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei a amânat, pentru un termen necunoscut, aprobarea tezei de doctorat „Evoluţia statalităţii moldoveneşti în epoca contemporană”, a comunistului Victor Stepaniuc, ex-deputat PCRM, actualmente viceprim-ministru.Potrivit unor surse din cadrul comisiei citate, motivul amânării l-a constituit poziţia negativă faţă de lucrarea lui Stepaniuc a unor istorici de notorietate din Moldova, din cadrul instituţiei sus-numite.Sursele citate ne-au informat că lucrarea lui Stepaniuc ar fi fost apreciată drept un opus lipsit de valoare ştiinţifică, un punct de vedere personal, care „nu se poate bucura de autoritatea unui titlu academic”. Precizăm, de asemenea, că obiecţiile istoricilor moldoveni coincid cu cele publicate recent de către Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române. Astfel, în contestaţia instituţiei nominalizate se spune că în lucrarea prezentată, Victor Stepaniuc reia, pe scurt, ideile reliefate în volumul său, Statalitatea poporului moldovenesc. Aspecte istorice, politico-juridice, referindu-se aproape exclusiv la destinul tragic al provinciei dintre Prut şi Nistru, în secolul al XX-lea. „Candidatul înţelege să repete afirmaţiile discutabile făcute în volumul sus-amintit, care califică această carte în categoria lucrărilor de propagandă politică, fără o valoare ştiinţifică obiectivă”, se menţionează în contestaţie.Totodată, experţii Institutului Român pentru Studiul Totalitarismului consideră că Stepaniuc manipulează izvoarele istorice cu vădită intenţie, punând accentul doar pe acele aspecte (accidente) care se dovedesc favorabile ideilor susţinute în lucrare.„Atunci când discută despre situaţia politică creată după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, transformă nemulţumirile locale, foarte interesate politic, ale grupării lui Roznovanu în „Mişcare Separatistă”, acordându-i girul adevăratei voinţe a poporului şi nu unor intrigi de familie pentru accederea la tronul rămas vacant. Citarea lui Mihail Kogălniceanu în acest context este o nouă dovadă în acest sens, V. Stepaniuc ignorând sentimentele acestuia faţă de înlocuirea regimului politic. Mai departe, sunt citaţi o seamă de oameni politici (Nicolae Alexandri, Pan. Halippa), care făceau afirmaţii antiromâneşti, omiţându-se faptul că aceştia se exprimau în condiţiile luptei din opoziţie şi ignorându-se că, în ciuda presupusei lor atitudini antiunioniste, ei candidau şi se afirmau totuşi ca deputaţi şi senatori în Parlamentul României. Autorul îşi face un obicei din invocarea unor surse de autoritate, pe care, ulterior, uneori în cadrul aceluiaşi capitol, le anulează. Este cazul aceluiaşi Pantelimon Halippa, dar, mult mai grav, al instituţiei Sfatului Ţării, în ansamblu. Acesta din urmă reprezintă, în opinia autorului, când voinţa suverană a basarabenilor, când a guvernului român, candidatul însuşi desfiinţându-şi astfel propria teorie cu privire la legitimitatea organului reprezentativ suprem. Din punct de vedere metodologic, teza de doctorat propusă are numeroase deficienţe, inadmisibile pentru un minim şi tolerat nivel academic”, susţin experţii Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române.Potrivit istoricului Ion Varta, în teza de doctorat a lui Victor Stepaniuc au fost depistate mai multe inexactităţi, acesta abordând cu ignoranţă unele subiecte din cadrul respectivei teze. „Am scris o recenzie cu privire la teza de doctorat a lui Victor Stepaniuc, unde am constatat mai multe nereguli şi lucruri care sună absolut agramat. Am evidenţiat în recenzia prezentată către membrii comisiei de experţi, caracterul antiştiinţific al conceptului tezei, precum şi unele inadvertenţe şi erori gramaticale, iar membrii comisiei de experţi au luat în calcul argumentele mele şi au insistat ca teza să fie refăcută.Sursa
2008-01-22 13:13:24