In fata presedintelui cu niste fete murate stau Mark Evghenievic si Artur Valentinovici. Inaintea lor agitat, cu manile la spate, mergea incolo si incoace Vladimir Nicolaevici. Tacerea incordata a fost sparta de glasul de tunet al presedintelui. - 10 megapixeli, 10 megapixeli, ai bagat in boale presedintele, acesta e … sabotaj la nivelul cel mai inalt de stat! Sa-ti cumperi o „Leika”! - Vladimir Nicolaevici, pai cine stia ca camera de la mobil era defectata? Si din acest motiv si a dat nimbul ala pe imagine, vom lichida compania care mi l-a vindut - a incercat sa se indreptateasca Mark Evghenievici. -Si astlalt, - continua sa tune Vladimir Nicolaevici, ignorind-ul pe Mark Evghenievici, - a facut tara de ris, spre bucuria opozitiei, - aici presedintele s-a incretit de parca l-ar apuca dureri de dinti. - Vladimir Nicolaevici, baietii s-au straduit, dupa cum ati indicat… ei se temeau sa nu plece in Irac, - a spus cu vinovatie prefacuta in glas Artur Valentinovici. - Sa vezi doar, - nu-si incapea de indignare Vladimir Nicolaevici, - sa iai si sa terorizezi jurnalistii si sa le distrugi inscrierile… . De fapt, daca nu sunt mintiosi, cine le e vinovat, - a continuat ingindurat Vladimir Nicolaevici, indreptindu-se spre biroul sau prezidential din lemn de salcim. Fetele celor doi s-au luminat si ei s-au uitat unul la altul cu speranta in ochi. De o data Vladimir Nicolaevici a sarit ca ars de pe fotoliu, mana (more…)