Mai am cinci zile în care mai însemn ceva pentru viitorii guvernanți. Cinci zile în care ei sunt gata să promită orice îmi trebuie mie. Cinci zile în care acei ce vor puterea mai stau cu fața spre mine.Poate chiar ar fi cazul să facem alegeri din an în an? Sau macar odată la doi ani. Normal că parlamentul nu ar accepta așa ceva - nu e deloc comfortabil. Fiindcă în campanie electorală trebuie să mergi la sate (fi...) și să vorbești cu oamenii (iar fi...), și, mai rău, ei mai pot și să-ți răspundă... sau să te întrebe... Dar ar fi o chestie interesantă - într-un an alegătorii nu ar uita ce li s-a promis, și vor putea compara cu ce este în realitate.
Câți din acei 101 care vor intra în Parlament merg încolo nu pentru a căpăta imunitate parlamentară... și nu pentru a ajunge la кормушкэ, și nu din ambiția de a fi deputat... Câți merg pentru a lucra din greu patru ani pentru ca această țară să trăiască mai bine? Sunt câțiva... dar îi numeri pe degete...
Iar deja de luni gata, iarăși nu voi însemna nimic, pentru patru ani sau pentru un an. Până la următoarele alegeri, când își vor aminti din nou de de mine, cetățeanul de rând. Până atunci - ai votat, ești liber...