Relațiile dintre moldoveni și ruși. Însemnări.

Text publicat in revista Viata Basarabiei, decembrie 1932

“Sudul Basarabiei (judetele Cetatea Alba, Tighina, Ismail si Cahul) privit pe o harta etnografica ni se infatiseaza ca un conglomerat de nationalitati. In rastimpul de o suta si ceva de ani, in Bugeacul parasit de tatari au venit si si-au stabilit salas o puzderie de neamuri: moldoveni, bulgari, nemti, francezi, rusi, ucraineni, gagauzi, albanezi, greci, etc. (…)

Nu s-a scris nimic din ceea ce ar fi viata tuturor neamurilor la olalta.

Curiozitatea mare care te munceste e cum traesc aceste neamuri de se impaca, in ce relatii sunt unii cu altii, caci nu se poate admite ca mai multe neamuri, cu structuri etno-psihice distincte si deosebite, sa traiasca in asa apropiata vecinatate cu satele si deseori chiar in acelas sat, ca in niste cuiburi inchise, fara de nici o comunicare sufleteasca dela neam la neam. Oricat s’ar deosebi structura sufleteasca a unui neam de a altui neam, totusi este si ceva comunin manifestarile vietii lor, care contribue mult la o apropiere sau la o comunicare din ceea ce este produsul sufletesc al unui neam la celalalt neam. (…)

Problema raporturilor dintre neamuri in sudul Basarabiei e prea incurcata si intinsa, pentru a putea incape in cadrul minuscul al unui articol. Ceea ce vreau sa arat in randurile ce urmeaza sunt cateva observari asupra relatiilor dintre moldoveni si rusi din satul Vadeni (Vidensk in ruseste sau Tamur) din jud. Cetatea Alba.

Satul Vadeni este situat pe valea Tamurului la Nord-Vest de targusorul Sarata si in partea de Apus a jud. Cetatea Alba. Satul a luat fiinta in anul 1828 prin colonistii rusi, denumiti taranii statului, sau imparatului, din gubernia Cursk. Cativa ani mai tarziu, in 1834, au fost adusi si colonisti moldoveni, intr’un numar mai mic fata de rusi (15 familii); transplantati din satul Mamaliga din roiaua Hotinului. Aici au fost improprietariti cu cate 5 desatini de pamant si rusii si moldovenii. (…)

Satul Vadeni numara astazi 2022 de suflete, dintre cari 259 de suflete moldoveni impartiti in 63 de familii. Restul sunt rusi. Nume de familii moldovenesti sunt: Balta (cea mai numeroasa), Ciorba, Lazar, Lazneanu, Sterpa (Sterpu), Secrier, Turcan, Tipurdei, Savov (Sava). Familiile molodvenesti locuiesc mai mult in partea de Apus a satului, in «mahala moldovineasca». Informatia ce-am avut-o despre moldoveni, a fost ca «moldovenii sunt aproape rusificati. In doua sau trii familii daca se mai vorbeste din cand in cand si moldoveneste». (Informator Dimitrie Musteata, primarul com. Vadeni, Ceatatea Alba).

Am tinut sa constat singur masura in care sunt rusificati moldovenii si in acest scop am fost condus la cateva familii de moldoveni si de rusi, cari prin casatorie au luat moldovence.

Am cercetat familia batranului Sava Lăzneanu de 70 ani. Batranul Lăzneanu s-a nascut in Vadeni din parinti curati moldoveni. A auzit dela parinti ca moldovenii sunt veniti din «Mamaliha» (Mămăliga, sunetul g trece in h sub influenta limbei rusesti) dupa pamant. Care ave semeistva (familia) mult, a venit la pamant. I-a trimas pravitelstvo, imparatia. Zice c’au vinit 15 semeistve. Aici gasit pe rusi ». Sotia batranului Lazneanu, Maria, ii din Volintir (Volintirovca), sat de moldoveni tot din jud. Cetatea Alba. Cand a venit la Vadeni, nu stia decat moldoveneste. Aici a invatat ruseste « cu moldovenii si cu rusii ». Batranul Lazneanu are patru feciori si patru fete. Feciorii s’au casatorit cu rusoaice si fetele s’au maritat dupa rusi ; si feciorii si fiicele stiu moldoveneste, dar in familiile lor, acum dupa casatorie, nu vorbesc decat ruseste. Nurorile, ca si ginerii batranului Lazneanu, nu stiu decat ruseste. Am cercat sa vorbesc moldoveneste cu un nepotel al batranului, in varsta de 8 ani, dar n’am putut scoate nici un cuvant. In familii n’a auzit decat ruseste, iar la scoala deabia acum intrase.

Ilarion Lazneanu, fiul lui Sava Lazneanu de 27 ani, cu armata facuta, mi-a spus ca pana a nu se insura, mai vorbeau in familie moldoveneste si « la armata eram nastoiascii român » ; da de cand s’a’nsurat «dacî nevasta-mea, si scoru meu nu stiu moldoveneste, vorbesc numa rusasti si rusasti».

Aceeasi stare am constatat-o si la celelalte patru familii vizitate. Batranii mai stiu moldoveneste, cei tineri au invatat la scoala sau la armata, dar acasa uita si ce mai stiu, fiindca in familii si in sat nu vorbesc decat ruseste. Familia Balta prezinta urme si mai adanci de instrainare a graiului.

Graiul moldovenesc, asa cum il vorbesc moldovenii in acest sat, prezinta aspecte interesante de bilinguism (fonetic, sintactic si lexical). In vorbirea celor mai tineri, mai mult ca la cei batrani, diftongul oa se aude numai ca un o deschis : sore (soare), flore (floare), etc. Sunetul g trece la h tot sub influenta limbii rusesti : mamaliha in loc de mămăligă. Sunetul ă se aude mai rar pronuntat si trece la a ex. Craciun, mătușa, in loc de Crăciun, mătușă. Cand vorbesc moldoveneste graiul e impestritat cu cuvinte rusesti, ex.: «strasnic rau di trait amu, tari nacazanie (pedeapsa) amu. Amu di slujii slujasc (serviciul militar), a lot nicomu ni daiut (da lot de improprietarire nu dau la nimeni). »

Si pentru cand vorbesc ruseste, moldovenii simt o oarecare greutate, din cauza ca nu au un vocabular bogat si intrebuinteaza si cuvinte moldovenesti. Interesanta e marturisirea tanarului Ilarion Lazneanu, in acest sens: «Cand vorbesti rusasti, incalcesti vorba moldovenesti; cuvantu treba sa spui rusasti, da spui moldovinesti. Aceia cari aud rîd. »

Mai surprindem deasemena si foarte dese intorsaturi sintactice rusest, in graiul lor moldovenesc. Ex. : « Incoci multi moldovenesti sati sint ». Din urmatorul text de vorbire se vede foarte clar topica limbii rusesti asupra graiului moldovenesc : « Di ci nu-s sarbatorili pi vechi, ca la noi tat satu tine pi vechi, da pochii pi nou trag. Cand pochii trag la biserica, noi nu ni ducim, da cind pi vechi nu trag, sadem acasi par’ca nici nu-i sarbatori ». (Informatoare Macrina Lazar, 43 ani, rusoaica dupa tata numai, vorbeste si ruseste si moldoveneste).

Constiinta de moldoveni, neam deosebit de rusi, e aproape stinsa la moldoveni. Moldovan sau rus pentru ei deacum e tot una. Nici rusii adevarati nu vad in moldoveni un alt neam. Si rusii si moldovenii spun ca « Moldovenii s’au amestecat de amu cu Rusii. Amu moldovenii cu rusii is la un loc totuna, nu-i deosebire. Amu moldovenii cu rusii s’au facut deamu cuscri, veri, cumatri si vorbesc numai ruseste. Dicand eu tin minti, asa am apucat. La serbatorea : la Craciun, la Pasti, ii deamu fac la un loc moldovenii cu rusii, nu si mai cunosti. » (Informator – Ilarion Lazneanu, 27 ani).

Legaturile de rubedenie dintre moldoveni si rusi, pe calea casatoriilor, mijlocul cel mai eficace de distrugere a barierelor celulare dintre neamuri, nu sunt de asa de mult timp in acest sat. Batranii si chiar dintre cei mai tineri isi mai amintesc cand « Moldovenii nu se amestecau cu rusii ».

Irimia Lazneanu, de 65 ani, vorbind corect moldoveneste si ruseste, marturiseste : « Pi cand eram flacau, moldovenii erau deosebit si rusii deosebit. Di aveu hora moldovenii era deoparte de-a rusilor. Vineu rusii di priveu la noi si ni ducem si noi la ii. Noi nu ni prea ducem, ca mai frumoasa hora era la noi, ca era cu lautari, da la rusi din gura se canta. Di era o nunta, alerga cu gramada la moldoveni, de priveau. Nu-i mult, ia de vre-o 25 ani, di cand o inceput a sa’ncuscri. Catrina lui Sofroni Lazar o mars intai dupa rus. Atunci era mare mierari. Da amu nu-i mierari. (Dar) pi undi sint curat moldoveni si astazi nu se mai ieu cu rusii ».

Dar odata cu inrudirea dintre moldoveni si rusi pe calea casatoriei, se pune intrebarea cum se fac datinile si obiceiurile legate de anumite evenimente din viata – casatorie ca exemplu. Moldovenii mult timp si chiar si astazi mai pastreaza o parte din obiceiurile moldovenesti. Nunta inca si astazi este un fel de mixtum compositum de obiceiuri moldovenesti si rusesti. Daca o moldoveanca se casatoreste cu un rus, la mireasa se fac ceva din obiceiurile moldovenesti (…). (Dar) A disparut frumosul obiceiu al conocarilor si cetararea conocariei, tot astfel si iertaciunea. Cativa ani in urma traia unul Miron, care stia iertaciunea si o mai spunea pe la unele nunti la moldoveni, dar de cand a murit, n’o mai stie nimeni in sat, asa ca a murit si obiceiul de a cetara iertaciunea. Tot astfel sporadic apare si jocul zastrii sau facerea crucii cu colocul in patru parti de catre mireasa, cand pleaca cu mirele din ograda parintilor. De la un timp aceste obiceiuri dispar si nunta se face simplu de tot, fara nici un obiceiu. (…)

Cele spuse despre nunta se potrivesc despre toate celelate obiceiuri. Colinzile moldovenesti au disparut si obiceiul colindelor s’a contopit cu al rusilor si colindele sunt rusesti. Plugusorul sau Haitura astazi nu se mai obisnueste. Cei batrani isi mai amintesc ca « inainte umbla cu plugusorul, da amu nu mai esti ». E greu de fixat precis caracterul obiceiurilor contopite, din simpla relatare a localnicilor. Obiceiurile trebuesc traite in mijlocul poporului si notate ca pe orice fapt social, asa cum se petrece in adevarata realitate. Timpul scurt, cat am stat in acest sat, nu mi-a dat posibilitate sa fac acest lucru.

Problema relatiilor din satele cu populatie mixta e interesanta si instructiva. Pentru satul Vadeni, moldovenii fiind in numar mic fata de rusi si legaturile dintre aceste neamuri nefiind prin nimic oprite, natural ca din lupta dintre obiceiuri, datine si, in general, dintre toate manifestarile de viata ale rusilor si moldovenilor, neamuri cu structuri etnopsihice deosebite, moldovenii vor cadea infranti, daca nu vor interveni alti factori, ca scoala si biserica, sa-i sprijine.

Odata asimilati in massa rusilor, vor veni si ei cu aportul lor sufletesc si generatiile ce se vor naste dintre moldoveni si rusi, fieca se vor numi rusi sau moldoveni, vor avea intr’o masura oarecare o structura sufleteasca deosebita dea inaintasilor lor.

Relatiile si procesele dintre moldoveni si rusi din satul Vadeni, asa cum sunt schitate mai sus, se intalnesc in foarte multe sate din sudul Basarabiei si nu numai intre moldoveni si rusi, dar si dintre moldoveni si celelalte neamuri : ca bulgari, ucraineni, gagauzi, etc.

In multe sate predomina elementul moldovenesc si atunci procesul se petrece invers decat am vazut pentru Vadeni.

In sanul acestor celule sociale, satele cu populatie mixta, ai impresia ca se plamadeste un neam nou, cu suflet nou. Dar pentru a cunoaste acest neam nou, cu suflet nou, trebuesc cercetari indelungate cu mari sacrificii morale si materiale.

P.V. Stefanuca

(Nota : Este redat limbajul textului din revista Viata Basarabiei, decembrie, 1932)

Sursa
2010-10-24 17:19:06



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

05:24:1710 principii de evanghelizare și ucenicie din Ioan 4-11 —» Moldova Creștină
18:59:39Bugetul IP Gimnaziul "Victor Coțofană " pe anul 2023 —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
18:54:44Informație cu privire la formarea bugetului pentru anul 2023, în IP Gimnaziul "Victor Coțofană" —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
18:48:13Raport referitor la executarea bugetului pentru anul bugetar 2022 —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
13:43:04Citit în ianuarie: „Iannis cel nebun pentru Hristos” (1 și 2) de Dionysios A. Makris —» Sunt MAMĂ!
10:00:51Să trăim prin credință! —» Moldova Creștină
02:41:36MOLDOVENI! NOI CUM IEȘIM DIN RĂZBOI? —» Daniel Lachi
17:19:4734 de ani. 34 de lecții —» Sunt MAMĂ!
16:04:13Cozi de TIR-uri spre porturile Ismail, Reni, Giurgiulești, Galați —» Curaj.TV | Media alternativă
10:00:02Este o cinste să te ferești de certuri —» Moldova Creștină
08:11:28Strada Evreiasca e doar la Odesa? —» Curaj.TV | Media alternativă
06:47:02Întâlnire cu Iulian Filip la Biblioteca „Transilvania” —» BiblioCity
17:33:30Moldova – în NATO! Puneți leoparzii pe BECȘI! (1) —» Daniel Lachi
17:24:07”Credința strămoșească”, ia treci la tablă! Sau la Leopard (2) —» Daniel Lachi
16:18:07Fraze lungi – cum să urmărim gândul?  —» Moldova Creștină
13:01:49Nou: Pinot Noir Native, în conversie BIO —» Fine Wine
19:31:23Bare fixe și paralele pentru sport de sănătate într-un oraș asediat —» Curaj.TV | Media alternativă
12:42:14UN IMPORTANT POET FRANCEZ —» Leo Butnaru
05:52:43Весеннее настроение —» Бессарабские хроники
20:46:24Citit în ianuarie: „Viol, o poveste de iubire” de Joyce Carol Oates —» Sunt MAMĂ!
18:52:01Ucraina rezistă, reportaj de la Odesa #переможемо! —» Curaj.TV | Media alternativă
21:29:00Curiozități bibliofile eminesciene din colecția Carte veche și rară a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” —» BiblioCity
18:26:24GOP save the Queen! —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
16:37:40Recomandările experților europeni – o nouă șansă pentru cercetarea din RM? —» Gheorghe Cuciureanu
10:54:14POEZIA ÎN TRADUCERE VERSUS „TRĂDUCĂTORI, TRĂDĂTORI” —» Andrei LANGA. Blogul personal