Români mai vechi decît romani ?

Unioniştii „românizează” civilizaţia preistorică Cucuteni de pe teritoriul Moldovei.

Ce ştiţi dumneavoastră despre vechimea apariţiei „românilor” pe acest pămînt? Dacă n-aţi citit săptămînalul propagandistic scriitoricesc „LA”, nu ştiţi nimic!

Această tribună forumistă unionist cu toată silinţa, cu cele mai neînchipuite argumente, foarte şi foarte „ştiinţific” preparate, orientare doctrinară susţinută de academiile de ştiinţe din ambele părţi ale Prutului, îi deşteaptă pe „intelectualii basarabeni” că poporul român „îşi are o istorie de cînd s-a detaşat ca etnicitate din lumea societăţii primitive”.

Adică de mii şi mii de ani! Unde, credeţi, a avut loc această ordinară „descoperire” românomare?

La un simpozion, organizat la Universitatea Tehnică a Moldovei „de un grup foarte restrîns de persoane”, avînd genericul „Cucuteni 5000 redivivus: ştiinţe exacte şi mai puţin exacte”.

Era de aşteptat ca la simpozion să predomine „ştiinţele exacte”, pentru a da răspuns la un şir de întrebări despre trecutul istoric al neamului moldovenesc, doar aşezările civilizaţiei Cucuteni sînt răspîndite pe un teritoriu impunător de la versanţii de răsărit ai Carpaţilor la Vest şi pînă la bazinul rîului Nipru, cuprinzînd spaţiul istoric al întregii Moldove. Aşezarea de pe dealul Cetăţuie, satul Cucuteni, nu departe de Iaşi, a fost descoperită în anul 1884 de ieşanul Teodor Burada. De la această localitate şi provine denumirea civilizaţiei eneolitice Cucuteni.

Însă civilizaţia Cucuteni a fost făcută întregii lumi cunoscută de arheologul german H.Schmidt, care a efectuat aici săpături în anii 1909-1910.

Acest cercetător neamţ „cu meticulozitatea sa germană a scos din anonimat această cultură Cucuteni, făcînd-o cunoscută întregii lumi” mulţumită „monografiei extreme de interesante” „Cucuteni din Moldova – România”.

Precum vedem, şi după 50 de ani de la unirea principatelor Europa susţinea că localitatea Cucuteni se află în Moldova!

Geografia nu s-a schimbat nici în zilele noastre, satul cu trecutul său istoric, proslăveşte în continuare Moldova, unde trăiesc moldovenii, numai că cei de dincolo de Prut au fost muntenizaţi, românizaţi.

Savantul Moldovan Victor Sorokin precizează că „pe teritoriul dintre Nistru şi Prut primele cercetări într-o aşezare cucuteniană au fost realizate în 1902-1903 lîngă satul Petreni, raionul Drochia, de către directorul Muzeului de Arheologie din Odesa E.R. fon Ştern, care a depistat vestigiile cîtorva locuinţe de suprafaţă… După cel de-al doilea război mondial, aşezările cucuteniene din Moldova au fost cercetate de expediţia tripoliană, numită mai tîrziu moldovenească a Institutului de Arheologie al AŞ din USSR… Rezultate importante au dat investigaţiile efectuate în aşezarea de lîngă oraşul Floreşti, care s-a dovedit a fi cea mai timpurie staţiune precucuteniană de pe teritoriul Moldovei şi Ucrainei…

Lucrările de cercetare a civilizaţiei Cucuteni-Tripolie au continuat, realizîndu-se săpături la Ruseştii Noi (Ialoveni), Vărvăreuca (Floreşti), Iabloana (Glodeni), Mereşeuca, punctul Sîieci (Edineţ), Druţă (Rîşcani) etc.

Interesul pentru trecutul îndepărtat al plaiului nostru, mai ales în ultimul timp, a crescut simţitor…” („Civilizaţiile eneolitice din Moldova”, Chişinău, „Ştiinţa”, 1994).

Cercetările arheologice ulterioare au demonstrat că civilizaţia Cucuteni cuprinsă în spaiul Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului „reprezintă o culme ce n-a fost atinsă nici de o altă civilizaţie din Europa preistorică”.

Cultura Cucuteni, spunea academicianul B.Rîbacov, a însemnat în istoria comunităţilor străvechi din Europa acelaşi lucru ca şi epoca Renaşterii pentru evul mediu.

Unioniştilor nu le convine să recunoască adevărul istoric anume în acest context, ei susţin ideea că „atît în vechime, cît şi în epoca modernă, românii (nu moldovenii pe teritoriul cărora s-a dezvoltat civilizaţia Cucuteni!) au dat lumii spirite mari în artă, în ştiinţă, în gîndirea creativă, în politică, în tehnică”, „creativitatea poporului

român a fost pe parcurs de milenii(?!) sursă de inspiraţie pentru alte popoare”.

Dar lăudăroşenia nu se termină cu aceasta, suscitaţi de extazul de a suge şi în continuare ţîţa celei mai mari Românii din lume, propagandiştii pretutindenişti afirmă la modul serios că „poporul român” are o vechime mai mare de patru mii de ani. Pe teritoriul Moldovei istorice, succesoare a tot ce-a rămas de la cea mai avansată cultură a Europei preistorice – a civilizaţiei Cucuteni!

Să nu vă miraţi şi în cazul dacă forumiştii românomari îl vor idoliza şi pe profesorul bucureştean Constantin Aristia (1800-1880) care într-un poem epic îl numeşte român pe sutaşul roman Longhin care a străpuns coasta lui Iisus Hristos răstignit pe cruce, fapta fiind adusă ca îndemn la autoinspirare că primul creştin a fost un român. Absurditate? Nu, e propagandă tipică românească de autopreamărire în minţi fluturatice!

Propagandă pe care liderii unor uniuni de creaţie şi ONGuri finanţate de peste hotare cer Academiei de Ştiinţe s-o susţină, s-o încuviinţeze cu inspiraţie savantă. Să fie oare intoxicaţi de o asemenea „sursă de inspiraţie” moştenitorii civilizaţiei cucuteniene?!

Privatizînd în stilul moldofob cultura istorică a meleagului moldovenesc, „cunoscutul arheolog”, basarabeanul Andrei Vartic a adus, cică, în plenul simpozionului argumente care schimbă părerea tuturor românilor de pretutindeni că „strămoşii noştri au fost primitivi”.

Desigur, cum puteau să fie „românii” primitivi, dacă nu existau pe faţa pămîntului!

Strămoşii moldovenilor însă au fost precum e apreciată cultura şi civilizaţia Cucuteni şi civilizaţiile următoare, iar acum sînt ştiuţi nu ca purtători ai „moldovenismului primitiv”, născocit de trădătorii neamului moldovenesc, ci aşa precum îi cunoaşte întreaga Europă: mîndri de spiritele mari în artă, în ştiinţă, în gîndirea creativă, în politică, în tehnică, iubitori de moştenirea istorică şi tradiţiile strămoşeşti, de Limba Moldovenească, de Patria lor – Republica Moldova.

Tudor CHIFIAC