CANDIDAȚI LA PREȘEDINȚIA MOLDOVEI

POT FI OARE EMIGRANȚII MOLDOVENI SALVATORII PATRIEI?

Candidatura pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova să fie căutată nu numai în Moldova, ci și în străinătate, printre membrii diasporei moldovenești. Este ideea cu care a venit publicistul Constantin Tănase pe paginile ziarului „Timpul”(http://www.timpul.md/articol/o-solutie-un-presedinte-din-afara-moldovei-16260.html). Argumentul în favoarea acestei opțiuni ar fi faptul că emigrația moldovenească e bogată în savanți, profesori, învățători,dar și foști parlamentari(sic!), în fine, oameni valoroși care, îmbogățiți și de experiența Occidentului, ar fi în stare să dea o contribuție substanțială la propășirea patriei. Nu știu pe cât de serios este Tănase când emite această idee, poate că doar perorează, ca să nu i se tocească pana. Cu atât mai mult că nu dă nume, nu zice nimic concret. Dar cred că emigranții moldoveni, dacă vor fi cumva motivați să se întoarcă acasă – ori dacă se vor automotiva! – apoi ar avea cu adevărat o importanță fundamentală pentru țara lor.
Chiar? Și de ce, mă rog, mă veți întreba. De aceea că aici în Europa au locuit în mijlocul unei lumi mai bogate în nuanțe, cu o istorie milenară, cu experiența unor conflicte sângeroase care s-au consumat ori tocit, dar care au creat o memorie istorică, o civilizație a luptelor deschise și a toleranțelor, o lume colorată de cântece, înjurături, violențe de tot felul, dar și atâta caritate, atâta noblețe de spirit, atâta bucurie de a trăi. Îmi pare uneori că estul nostru intolerant și marcat de anii de totalitarism este un film în alb-negru. Apropo de filme, se vorbește mult despre „Nuntă în Basarabia”, o spumoasă comedie de producție moldo-română care are mare succes în Moldova și România și care ar candida și la premiul „Oscar”. Abia aștept să văd acest film care aș vrea să-mi demonstreze că și Estul nostru poate fi „colorat”, nuanțat, îmbogățit cu spirit european. Dar vorbeam de noi emigranții. Doamnele profesoare moldovence ajunse colf și badante în Italia ar aduce la întoarcerea în patrie modele performante de gestiune a casei, ar face revoluții în bucătărie, ar impune stiluri deosebite în vestimentație; totodată ar promova stiluri noi de comunicare, mai deschise, dar și mai sofisticate – adică ar acționa determinate de experiența însușită de la persoanele din înalta societate la care au lucrat. Iar toți acei emigranți moldoveni care urmăresc cu atenție viața politică a țărilor europene ori care, ca să vorbim de cei din Italia, îi citesc pe Eugenio Scalfari și Umberto Eco, pe Giampaolo Pansa și Giuliano Ferrara; care își mângâie urechea cu piesele lui Rino Gaetano, Adriano Celentano, Fabrizio de Andrè; care îi privesc la televizor pe Fabio Fazio și Simona Ventura – toți aceștia, zic, dacă ar intra în politica moldovenească, n-ar reuși cu niciun preț să fie atât de disperat de plicticoși ca actualii politicieni.
Așadar, concluzia pe care o fac este că diaspora este importantă pentru cei de acasă și ar putea să schimbe lucrurile în bine. Atât numai că ea, diaspora, nu este unită și nu are o voce a sa. Există, da, o sumedenie de asociații moldovenești, chiar și cluburi politice, dar până la urmă oamenii își fac interesele, de viitorul Patriei nu-i pasă nimănui. Nu avem un Mazzini. Nu avem un ziar, măcar un site politic. Site-urile existente sunt slab vizitate, slab comentate. Asta e: suntem un popor de individualiști, plângăreți, lăsători, sfădăuși; conformiști în fața autorităților și a gurii lumii, viteji cu cei slabi, eroi după război. Măreția poporului nostru, în ultimele sute de ani, s-a manifestat, poate, într-un singur loc: la petreceri. Acolo este forul nostru suprem, agora noastră filozofică. Acolo suntem tari și mari și deștepți.
Dar trăim într-o lume care se schimbă de la o oră la alta. Și din fericire nu atârnă nici un blestem fatal peste capul moldovenilor. Ne putem oricând schimba și noi. Și o speranță pentru țara noastră poate că vine anume de la noi, cei din diasporă, moldovenii europenizați. Mă auziți? Hei! Iurie Bojoncă, Efim Chicu, Mihai Druță, Vitalie Ciobanu, Tatiana Ciobanu, Tatiana Nogailâc, Serafim Florea, Olga Coptu, Jana Reniță! Hai, vă propun pe toți la funcția de președinte al Moldovei, aduceți-vă în ordine ideile de salvare a Patriei și faceți-le publice.

Sursa
2010-10-11 13:07:11



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

10:04:00TREI PĂRINȚI: MAMA, TATA ȘI BIBLIOTECA —» Leo Butnaru
05:34:00CONCURS PENTRU PĂRINȚI —» Leo Butnaru
17:55:32Hau! Ce surpriză ne făcură elvețienii! —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
12:20:35Un nou Macbeth pe scena teatrului chișinăuian —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
05:41:00DIN PASIENȚE —» Leo Butnaru
22:15:49AI, Ai, ai, ce muzică! —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
19:45:12Te cunosc după cercei, Lolito! —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
11:23:00Atenție la tentativele de fraudă online. Informați-vă exclusiv din sursele oficiale ale Loteriei Naționale a Moldovei —» Sandu GRECU
11:09:58Prea mult zgomot —» Jurnal A.
06:11:09DIN YES-EURI —» Leo Butnaru
18:04:14Vânturile, Valurile, ediția din 25.01.2026 —» Leo Butnaru
07:52:00Biblioteca raională l-a omagiat pe Mihai Eminescu printr-o serie de activități culturale dedicate Zilei Naționale a Culturii —» BPR Ungheni's Blog
05:02:00POEME DIN EUPHORION —» Leo Butnaru
21:35:35Carlo Masala – If Russia wins —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
19:41:52Ilie Todorov, actor de teatru și film, regizor și pedagog —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
06:35:00PENTRU SĂNĂTATEA DUMNEAVOASTRĂ —» Leo Butnaru
11:50:00Vocea fiecăruia dintre noi contează: Raportează corupția la 1520 —» Sandu GRECU
10:49:08Nou: Mileștii Mici Riesling Brut Natur —» Fine Wine
08:09:00DINSPRE HOMER SPRE NOI —» Leo Butnaru
10:59:00UN YES-EU —» Leo Butnaru
07:00:00DIN POEZIA FRANCEZĂ MODERNĂ —» Leo Butnaru
14:57:18Agresat la adunare aur în Suedia (priviți integral) —» Curaj.TV | Media alternativă
17:44:00Mafiot pus la punct cu dosar penal —» Curaj.TV | Media alternativă
09:39:26#ISCOADA Talks // Masculinitate și discriminare de gen în epoca digitală —» Curaj.TV | Media alternativă
06:08:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru