Scrisoare tristă...
Dragă prietene, toamna m-a luat aproape pe nepregătite. Parcă ar fi răsărit din senin. Așa dintr-o dată mi-a înghețat nasul dimineața în timp ce mergeam grăbită pe străzile furnicare. Așa am văzut că, de fapt, galbenul auriu luase locul verdelui frumos. Și-am început să plâng. Știi... verdele e culoarea mea preferată. Mă umple de optimism și de putere. Gândurile tot verzi îmi sunt.Sursa
2010-10-04 18:13:52