Dragele mele…

Nu e chiar aşa de uşor să fii femeie. Da, cu toţii ştim asta. Părul trebuie să fie bogat, ori bine îndreptat, genele lungi si bine aliniate, parfumul perfect de seducţie, programare la cosmetică, lenjerie intimă asortată, unghiile făcute, oja impecabilă, crema de corp, o haină nouă, oare fusta asta nu e prea scurtă.. Am obosit numai scriind…Şi n-am terminat încă!

Ei spun că e inutil. Iar noi femeile spunem că e de fapt purşisimplu pentru noi. Nu, nu e doar pentru noi şi nu e nici inutil. O facem pentru că aşteptăm recunoştinţa pentru munca noastră. Ideea că trebuie să ne simţim bine în pielea noastră este doar un mijloc. Logica e simpla: mă aranjez => mă simt bine în pielea mea => am atitudine => cuceresc => AM=> efortul mi-a fost răsplătit. Mi se pare un tîrg cinstit. Eu arăt bine, tu mă placi activ. E valabil, desigur, şi pentru bărbaţi, dar e universal recunoscut ca noi femeile muncim mai mult la partea aceasta. De aceea, nu trebuie să primim neapărat mai mult decît ei, dar cu siguranţă mai mult decît ni se oferă deja. Tot de aceea noi cerem mult(e). E pentru că depunem eforturi.

Sunt o fană a feminităţii. Feminitatea este un atu grozav. Prea puţine femei profită de el, din pacate. Pentru că nu e vorba doar de a-ţi asorta bluza cu pantalonii şi a mirosi a parfum scump. E vorba de a şti să le porţi. Cu delicateţe, cu eleganţă, cu stil. Zîmbiti frumos, dragele mele. Mirosiţi bine şi purtaţi culorile care vă prind. Fiţi deştepte nu în ultimul rînd. Clipiţi gingaş din gene. Apoi asteptaţi-vă răsplata picior peste picior, cu mainile pe genunchi şi spatele drept. Zîmbiţi frumos…am mai spus asta?