continuare.

Sculptura şi pictura

Şi în interior, ornamentaţia decorativă murală este simplă, de jur împrejurul cupolei de pe naos se vede un brâu mural din mai multe linii, secondat de un chenar dinţat. De asemenea, pe arcurile de boltă se mai vede şi un mic chenar mural. În schimb, catapeteasma bisericii este o adevărată podoabă. Uşile împărăteşti înalte, sunt frumos sculptate şi poleite cu aur, având încadrate icoanele celor patru Evanghelişti şi a Bunei Vestiri. În rândul întâi, din portal, se văd icoanele în mărime naturală, încadrate în rame şi colonete poleite cu aur. Deasupra uşilor împărăteşti – icoana Cina cea de Taină, frumos aurită. Întreaga catapeteasmă este sculptată în motive florale şi geometrice, şi este poleită cu aur pe un fond albastru. Icoanele sfinţilor sunt redate în forma lor naturală şi în culoare vie a veşmintelor multe revărsări de aur. Picturile murale sunt de o valoare artistică mai scăzută decât picturile catapetesmei, o parte au fost făcute la 1912, iar o parte mai târziu, de unii monahi. Dintre icoanele vechi amintim: 1. Icoana Mântuitorului, Mântuitorul stând pe tronul împărătesc în haine aurite, cu dreapta blagoslovind, în stânga, ţinând Evanghelia, iar pe cap purtând coroana. Jos, în colţ, o scenă din rai. Adam şi Eva – pomul oprit, şarpele şi celelalte; 2. Icoana Maicii Domnului, stând pe tron cu pruncul în braţe, Iisus ţine un pergament desfăcut pe care scrie în rusă: „Eu sunt pâinea vieţii, care s-a coborât din cer”, pe cap (poartă) coroană înconjurată de aureolă. Ambele icoane sunt pictate pe lemn şi au mărimea de 1m. pe 0.80 m. Atât compoziţia acestor icoane, cât şi pictura este foarte reuşită, nu se cunoaşte nici autorul, nici anul când au fost făcute, se presupune că ar fi foarte vechi, mai ales după caracteristica bizantină a picturilor. Se mai găsesc şi alte icoane de o valoare artistică mai redusă, din care amintim, icoana Maicii Domnului (din naos, copia Iversca), icoana socotită ca făcătoare de minuni.

Artele minore

Pe Sfânta Masă în altar se găsesc toate obiectele sfinte pentru ritual, din care desprindem un frumos potir cu patru medalioane sus şi patru jos, iar printre ele simbolic pictat spice de grâu, frunză de viţă de vie şi strugure. Jos, are o inscripţie de mână: „Această ceaşcă este a ieromonahului Sofronie, anul 1910”.

Biblioteca şi cărţi vechi pentru ritual.

Mănăstirea posedă pe lângă toate cărţile pentru ritual un mare număr de cărţi bisericeşti, precum şi o mică bibliotecă, alcătuită din diferite cărţi cu caracter moral şi reviste. Din cărţile vechi amintim pe cele dinainte de 1800:

1. Evanghelie, din timpul Domnitorului Grigore Ioan Voevod şi a Prea Sfinţitului Kir Gavriil, Iaşi, 1761.

2.  Evanghelie, îmbrăcată în catifea şi având în faţă medalioane suflate cu aur, tipărite la Moscova în anul 1789.

3. Penticostar, tipărit la Moscova în 1790, legat în scoarţă de lemn şi îmbrăcată în piele.

4.  Penticostar, tipărit la Râmnic în anil 1785.

5.  Tipicar,  tipărit la Kiev în 1785.

6. Mineul pe luna februarie din zilele Domnitorului Alexandru Ipsilante Voevod şi al Mitropolitului Ungro-Vlahiei, Grigorie, tipărit la Râmnic în 1789.

7. Mineul pe ianuarie, tipărit la Lavra Pecersca în anul 1987.

8. Vieţile Sfinţilor, tipărită la Moscova în anul 1795.

va continua…