Conform legii din 1989 cu privire la functionarea limbilor vorbite – locuim in URSS si RSSM!

La 31 august sarbatorim ca de obicei cu mult fast ziua limbii romane. Recunosc in fata intregii lumi ca iubesc limba romana si ma mindresc cu faptul ca este limba oficiala a R.Moldova, Romaniei si Uniunii Europene. Politicienii, deputatii si ministrii, mai ales cei care fac parte din natiunea titulara iarasi vor declara cit de mult iubesc limba romana si cit de mult fac ei pentru promovarea acesteia. Am recitit astazi legea din 1989 “cu privire la functionarea limbilor vorbite” si mi-am dat seama cit de minciunosi sunt parlamentarii care declara ca iubesc limba romana si sunt patrioti a neamului. Multi dintre ei viseaza probabil sa li se instaleze monumente postmortem. Culmea, conform legi in vigoare, mai exista RSSM si URSS!

Citeva intrebari  pentru deputatii in Parlament:

1.Stimati deputati : – Stiti voi oare ca in prezent in R.M. este in vigoare legea din 1989 cu privire la functionarea limbilor vorbite, cu toate imperfectiunile sale datorate timpului in care a fost adoptata?

2. De ce dupa adoptarea Constitutiei din 1994,  legea din 1989 cu privire la functionarea limbilor vorbite nu a fost redactata sau adoptata intr-o redactie noua?

Cititi si va cruciti oameni buni ce lege avem si cum respecta deputatii limba materna.

LEGE Nr. 3465
din  01.09.1989

cu privire la funcţionarea limbilor vorbite
pe teritoriul RSS Moldoveneşti

Publicat : 01.10.1989 în B.Of. Nr. 9     art Nr : 217

Consfinţirea prin Constituţia (Legea Fundamentală) a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a statutului limbii moldoveneşti ca limbă de stat are menirea să contribuie la realizarea suveranităţii depline a republicii şi la crearea garanţiilor necesare pentru folosirea ei plenară în toate sferele vieţii ei politice, economice, sociale şi culturale. RSS Moldovenească sprijină aspiraţia  moldovenilor care locuiesc peste hotarele republicii, iar ţinînd cont de identitatea lingvistică moldo-romînă realmente existentă – şi a romînilor care locuiesc pe teritoriul Uniunii RSS, de a-şi face studiile şi de a-şi satisface necesităţile culturale în limba maternă.

Atribuind limbii moldoveneşti statutul de limbă de stat RSS Moldovenească asigură ocrotirea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor de orice naţionalitate, care locuiesc pe teritoriul RSS Moldovneşti, indiferent de limba pe care o vorbesc,  în condiţiile egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa Legii.

În scopul ocrotirii şi asigurării de către stat a dezvoltării limbii găgăuze RSS Moldovenească crează garanţiile necesare pentru  extinderea consecventă a funcţiilor ei sociale.

RSS Moldovenească asigură pe teritoriul său condiţiile necesare pentru folosirea şi dezvoltarea limbii ruse ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, precum şi a limbilor populaţiilor de alte naţionalităţi care locuiesc în republică.

TITLUL I. DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1.  În conformitate cu Constituţia (Legea Fundamentală) a RSS Moldoveneşti limba de stat a RSS Moldoveneşti este limba moldovenească, care funcţionează pe baza grafiei latine. Ca limbă de stat, limba moldovenească se foloseşte în toate sferele vieţii politice, economice, sociale şi culturale şi îndeplineşte în legătură cu  aceasta funcţiile limbii de comunicare interetnică pe teritoriul republicii.

RSS Moldovenească garantează tuturor locuitorilor din republică învăţarea gratuită a limbii de  stat la nivelul necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu.

Articolul 2. În localităţile în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate găgăuză limba oficială în diferite sfere ale vieţii este limba de stat, limba găgăuză sau cea rusă.

Articolul 3. Limba rusă, ca limbă de comunicare între naţiunile din Uniunea RSS, se foloseşte pe teritoriul republicii alături de limba moldovenească în calitate de limbă de comunicare între naţiuni, ceea ce asigură un bilingvizm naţional-rus şi rus-naţional real.

Articolul 4. RSS Moldovenească garantează folosirea limbilor ucraineană, rusă, bulgară, ivrit, idiş, ţigănească, a limbilor altor grupuri etnice, care locuiesc pe teritoriul republicii, pentru satisfacerea necesităţilor lor naţional-culturale.

Articolul 5. Prezenta Lege nu reglementează folosirea limbilor în relaţiile dintre persoane, în activitatea de producţie a transporturilor feroviar şi aerian (cu excepţia sferei de deservire a pasagerilor), precum şi în unităţile militare şi în instituţiile subordonate Ministerului apărării al Uniunii  RSS, în unităţile militare ale Comitetului pentru securitatea statului al Uniunii RSS şi ale Ministerului afacerilor interne al Uniunii RSS.

TITLUL II. DREPTURILE ŞI GARANŢIILE CETĂŢEANULUI

LA ALEGEREA LIMBII

Articolul 6. În relaţiile cu organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi cu întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti limba de comunicare orală sau scrisă – moldovenească sau rusă – o alege cetăţeanul. În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză ce garantează dreptul cetăţeanului de a folosi şi limba găgăuză în relaţiile menţionate.

În localităţile în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă, bulgară sau de altă naţionalitate se foloseşte pentru comunicare limba maternă sau o altă limbă acceptabilă.

Articolul 7. Pentru lucrătorii de conducere, lucrătorii organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi pentru lucrătorii de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, care în virtutea obligaţiilor de serviciu vin în contact cu cetăţenii (ocrotirea sănătăţii, învăţămîntul public, cultura, mijloacele de informare în masă, transporturile, telecomunicaţiile, comerţul, sfera deservirii sociale, gospodăria comunală şi de locuinţe, organele de ocrotire a normelor de drept, serviciul de salvare şi de lichidare a avariilor ş.a.), indiferent de apartenenţa naţională, în scopul de a asigura dreptul cetăţeanului la alegerea limbii se stabilesc cerinţe în ceea ce priveşte cunoaşterea limbilor moldovenească, rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză – şi a limbii găgăuze la nivelul comunicării  necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor profesionale. Gradul de cunoaştere a limbilor se determină în  modul stabilit de Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 8. La congresele, sesiunile, plenarele, conferinţele, adunările, mitingurile şi la alte manifestări ce se desfăşoară în  RSS Moldovenească participanţii nu sînt limitaţi în alegerea limbii.

TITLUL III. LIMBA ÎN ORGANELE PUTERII DE STAT,

ADMINISTRAŢIEI DE STAT ŞI ORGANIZAŢIILOR

OBŞTEŞTI, LA ÎNTREPRINDERI, ÎN INSTITUŢII

ŞI ORGANIZAŢII

Articolul 9. Limba de lucru în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de stat, care se întroduce pe etape. Tot odată se asigură traducerea în limba rusă.

Limba lucrărilor de secretariat în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de stat. În caz de necesitate documentele se traduc în limba rusă.

În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză limba de lucru şi limba lucrărilor de secretariat în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti este limba de stat, limba găgăuză sau cea rusă.

Limba manifestărilor şi lucrărilor de secretariat în organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti în localităţile, în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate  ucraineană, rusă, bulgară sau de altă naţionalitate  este limba de stat, cea maternă sau o altă limbă acceptabilă.

Articolul 10. Actele organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti se întocmesc şi se adoptă în limba de stat, urmînd să fie traduse în limba rusă. În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză – în limba de stat ori în limba găgăuză sau în cea rusă, urmînd să fie traduse.

Actele organelor locale ale puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti situate pe teritoriile, unde majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă, bulgară sau de altă naţionalitate, pot fi adoptate în limba maternă sau  într-o  altă limbă acceptabilă, urmînd să fie traduse în limba de stat.

Articolul 11.  În  caz de adresare în scris a organelor puterii de stat şi organizaţiilor obşteşti către cetăţean se foloseşte limba moldovenească sau rusă, în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză – moldovenească, găgăuză sau rusă. La eliberarea documentelor se folosesc la libera alegere a cetăţeanului limba moldovenească sau rusă ori limbile moldovenească şi rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză – limba moldovenească, găgăuză ori rusă sau limbile moldovenească, găgăuză şi rusă.

Organele puterii de stat, administraţiei de stat, organizaţiilor obşteşti, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile primesc şi examinează documentele prezentate de către cetăţeni în limba moldovenească sau în cea rusă, iar în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză – limba moldovenească, găgăuză ori  rusă.  La docucmentele prezentate în alte limbi trebuie anexată  traducerea  în limba moldovenească sau rusă.

Articolul 12.   Lucrările de secretariat la întreprinderile, în instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti se efectuează în limba de stat. Documentaţia tehnico-normativă  poate fi folosită în limba originalului.

Ţinîndu-se cont de situaţia demografică şi de necesităţile de producţie,  la  întreprinderile, în instituţiile şi în organizaţiile, a căror listă este stabilită de către Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti, la propunerea Sovietelor raionale şi orăşeneşti  de deputaţi  ai  poporului lucrările de secretariat pot fi efectuate şi  în limba rusă sau într-o altă limbă acceptabilă.

Corespondenţa dintre întreprinderile, organizaţiile şi instituţiile situate pe teritoriul republicii se realizează în limba de stat sau în limba lucrărilor de secretariat.

Articolul 13. Corespondenţa dintre organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi dintre ele şi întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti se realizează în limba de stat sau într-o altă limbă acceptabilă.

Articolul 14. Documentaţia şi alte informaţii, care se expediează peste hotarele RSS Moldoveneşti, se întocmesc în limba rusă sau  într-o altă limbă acceptabilă.

TITLUL IV. LIMBA LUCRĂRILOR DE SECRETARIAT ÎN ACŢIUNILE

PENALE, CIVILE ŞI ÎN CAZURILE ADMINISTRATIVE, LIMBA
ARBITRAJULUI, NOTARIATULUI, ORGANELOR DE
ÎNREGISTRARE A ACTELOR DE STARE CIVILĂ

Articolul 15. Procedura penală, civilă şi a cazurilor administrative se efectuează în RSS Moldovenească în limba de stat sau într-o limbă acceptabilă pentru majorarea persoanelor participante la proces.

Participanţilor la proces, care nu cunosc limba de efectuare a procedurii judiciare, li se asigură dreptul de a lua cunoştinţă de materialele de dosar, de a participa la acţiunile de urmărire penală şi judiciare prin intermediul translatorului, precum şi dreptul de a lua cuvîntul şi de a face depoziţii în limba maternă.

În conformitate cu modul stabilit prin legislaţia procedurală, documentele de urmărire penală şi judiciară  se înmînează acuzatului, inculpatului şi altor participanţi la proces în traducere în limba pe care o posedă.

[Art.15 al.(2) modificat prin LP206 din 29.05.03, MO149/18.07.03 art.598]

Articolul 16. Organele arbitrajului de stat îşi desfăşoară activitatea în limba de stat sau într-o limbă acceptabilă pentru părţile participante la litigiu.

Articolul 17. Lucrărilor de secretariat la notariatele de stat şi la comitetele executive ale Sovietelor raionale, orăşeneşti, de orăşel  şi săteşti  de deputaţi ai poporului, precum şi la organele de înregistrare a actelor de stare civilă din RSS Moldovenească se efectuează în limba de stat sau în limba rusă.

La comitetele executive ale Sovietelor locale de deputaţi ai poporului documentele se întocmesc în limba de stat, la dorinţa cetăţenilor – şi în limba rusă, iar la notariate şi la organele de înregistrare a actelor de stare civilă – în limba de stat şi în limba rusă.

TITLUL V. LIMBA ÎN SFERA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI PUBLIC,

ŞTIINŢEI ŞI CULTURII

Articolul 18. RSS Moldovenească garantează dreptul la educaţie preşcolară la studii medii de cultură jenerală, medii de specialitate, tehnico-profesionale şi superioare în limbile moldovenească şi rusă şi crează condiţiile necesare pentru realizarea dreptului cetăţenilor de alte naţionalităţi, care locuiesc în republică, la educaţie şi instruire în limba maternă (găgăuză, ucraineană, bulgară, ivrit, idiş ş.a.).

Articolul 19. Instituţiile preşcolare şi şcolile de cultură generală se crează pe principiul monolingvizmului. În cadrul lor lucrările de secretariat, adunările, şedinţele, informarea audiovizuală se realizează în limba de educaţie şi instruire.

Instituţii preşcolare şi şcoli de cultură generală bilingve se crează în localităţile în care numărul de copii şi de elevi nu permite să fie deschise instituţii preşcolare şi şcoli de cultură generală monolingve.

În aceste instituţii adunările, şedinţele, informarea audiovizuală se realizează, în egală măsură, în limbile de educaţie şi instruire respective, iar lucrările de secretariat se efectuează în limba de stat.

Articolul 20. În instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate, în cele tehnico-profesionale şi superioare se asigură  instruirea  în limba de stat şi în limba rusă la specialităţile necesare RSS Moldoveneşti. Pentru satisfacerea necesităţilor de ordin economic şi cultural ale republicii se crează grupe şi serii cu instruirea în limbile ce funcţionează pe teritoriul RSS Moldoveneşti (găgăuză, ucraineană, bulgară, idiş ş.a.). În grupele naţionale cu destinaţie specială predarea disciplinelor de specialitate se efectuează în  limba maternă a elevilor şi studenţilor.

Articolul 21. În instituţiile de învăţămînt de toate gradele se asigură  învăţarea limbii moldoveneşti ca obiect de studiu – în clasele şi grupele cu instruire în limba rusă sau într-o altă limbă de instruire (pentru elevii şi studenţii de naţionalitate găgăuză sau bulgară – în volumul necesar pentru comunicare) şi a limbii ruse – în clasele şi grupele cu instruire în limba moldovenească sau într-o altă limbă.

După absolvirea instituţiei de învăţămînt elevii şi studenţii dau examenul de absolvire la limba moldovenească sau, respectiv, la limba rusă, ceea ce crează condiţiile necesare extinderii sferelor de comunicare pe întreg teritoriul republicii.

Articolul 22. RSS Moldovenească crează condiţiile necesare pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii naţionale moldoveneşti şi găgăuze, precum şi pentru activitatea ştiinţifică şi culturală în alte limbi ce funcţionează în republică. Disertaţiile se susţin în limba moldovenească rusă sau într-o altă limbă, stabilită de consiliul specializat respectiv.

Articolul 23. Conferinţele ştiinţifice, ştiinţifico-practice, simpozioanele şi seminarele, alte manifestări de importanţă republicană se desfăşoară în limba de stat (asigurîndu-se în cazul acesta traducerea în limba rusă), iar manifestările de importanţă unională – în limba rusă.

TITLUL VI. LIMBA ÎN DENUMIRI ŞI ÎN INFORMAŢII

Articolul 24. Localităţileşi alte obiective geografice de pe teritoriul RSS Moldoveneşti au o singură denumire oficială sub forma ei moldovenească sau, respectiv, găgăuză originară (fără  traducere sau adaptare), ţinîndu-se cont de tradiţiile istorice din  localitatea respectivă. Scrierea corectă a denumirilor de localităţi şi de alte obiective geografice se stabileşte în îndrumare speciale.

Denumirile de pieţe, străzi,stradele, raioane orăşeneşti se formează în limba de stat fără traducere (în localităţile cu populaţiede naţionalitate găgăuză – în limba găgăuză), iar în localităţile săteşti, în care  majoritatea populaţiei este de naţionalitate ucraineană, rusă sau bulgară – într-o limbă acceptabilă.

Articolul 25. Denumirile ministerilor, comitetelor de stat şi departamentilor, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor şi ale subdiviziunilor lor structurale se formează în limba de stat şi se traduc  în limba rusă (în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză – în limba găgăuză). Denumirile luate între ghelimele nu se traduc, ci se reproduc prin transliteraţie.

Articolul 26.  Numele cetăţeanului RSS Moldoveneşti de naţionalitate moldovenească constă din prenume (sau din cîteva prenume) şi nume de familie (simplu sau dublu). Numele de familie nu se schimbă după genuri numele după tată  se foloseşte fără sufics. La redarea  prenumelor şi numelor de familie moldoveneşti ăn alte limbi se pestrează specificul scrierii lor în limba moldovenească fără adaptare.

Ortografia prenumelor şi numelor de familie ale reprezentanţilor altor naţionalităţi, care locuiesc în republică,nu se reglementează prin prezenta Lege.

Articolul 27. Blancetele oficiale , textelesigiliilor şi ştampilelor se eczecută  în  limba de stat şi ăn limba rusă, iar  în  localităţile respective – în limba de stat, în găgăuză şi rusă .

Blancetele (formularele)  folosite în sfera socială (în instituţiile de telecomunicaţii, la casele de economii, la  întreprinderile de deservirea socială a populaţiei ş.a.) se imprimă în limba de stat si în limba rusă (în localităţile respective – în limba de stat,în găgăuză şi rusă) şi, la dorinţa cetăţeanului, se completează în una dintre limbile de pe blanchetă (formular).

Articolul 28. Firmele cu denumirile organelor puterii de stat administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, ale întreprinderilor instituţiilor şi organizaţiilor, indicatoarele de pieţe, străzi,stradele localităţi şi de alte obiective geograice se eczecută îî limba de  stat şi  în limba rusă (în localităţile respective – în limba de stat, în găgăuză  şi rusă) şi sînt dispuse în stînga (de asupra) în limba de stat şi  în dreapta (de subt) în limba rusă, iar în localităţile respective – în  stînga (de asupra) în limba găgăuză, în centru (de desubt) în  limba de stat; în dreapta (mai jos) în limba rusă.

Articolul 29. Textele afişelor, anunţurilor publice, textele de publicitate şi alte texte de informare vizuală se scriu în limba de stat şi, în caz de necesitate, se traduc în limba rusă, iar în localităţile respective – în limba de stat, precum şi în limba găgăuză sau  în  cea rusă.

Denumirile mărfurilor şi ale produselor alimentare, etichetele mărfurilor, mărcile comerciale, instrucţiunile referitoare la mărfurile fabricate în republică, precum şi orice alte informaţii vizuale prezentate populaţiei din republică se întocmesc în limba de stat şi în limba rusă.

În toate cazurile textele de informare vizuală sînt dispuse în modul prevăzut de articolul 28 din prezenta Lege. Corpul caracterelor din textele scrise în limba de stat nu trebuie să fie mai mic decît cel al caracterelor din textele scrise în alte limbi.

În localităţile săteşti, în care majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate ucraineană, rusă sau bulgară, informaţiile vizuale pot fi prezentate şi în limbile respective.

TITLUL VII. OCROTIREA LIMBILOR DE CĂTRE STAT

Articolul 30. Conducătorii organelor puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi ai întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor situate pe teritoriul RSS Moldoveneşti poartă răspundere personală pentru nerespectarea prevederilor prezentei Legi în limitele sferei din subordinea lor conform  legislaţiei  în vigoare.

Articolul 31. Propagarea ostilităţii, a dispreţului faţă de limba oricărei naţionalităţi, crearea obstacolelor la funcţionarea limbii de stat şi a altor limbi pe teritoriul republicii, precum şi lezarea drepturilor cetăţenilor din motive de limbă implică răspunderea în modul stabilit prin legislaţie.

Articolul 32. Controlul asupra respectării legislaţiei cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti este exercitat de către Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti prin intermediul unei comisii speciale, iar în raioane (oraşe) – de către Sovietele respective de deputaţi ai poporului din RSS Moldovenească.

PREŞEDINTE AL PREZIDIULUI

SOVIETULUI SUPREM AL RSS MOLDOVENEŞTI              M. SNEGUR

Membru al Prezidiului

Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti                                      D. NIDELCU

or. Chişinău, 1 septembrie 1989

N 3465-XI

 

Filed under: Uncategorized