Aici urma să fie o postare despre Miles Davis (sau despre independenţă?), da nu e. În loc de asta e o Salată Almodóvar. Aşa e cheful meu astăzi, căci am mai văzut un film de Pedro pe care printr-un inexplicabil hazard am ratat să-l văd anterior. Şi ce dacă-i despre homosexuali? Intrigă este. Se leagă o istorie dedectivă, stil Roberto Bolaño. Deşi nu. Alomdóvar era până la. În fine, poate concomitent.

Homo sau hetero, Pedro Almodóvar e în duhul său – legături interzise, pasiuni criminale, întorsături halucinante. În al său emplois. Pe undeva aduce a pulp; mă gândesc cum naiba le scria el scenariile? Era drogat sau ce? Îi venea vre-o idee şi – gata, ţineţi-l în şapte, omul e ca un tren, nu-l opreşte nimeni.

Întotdeauna s-a bucurat de nişte postere grozave. Genul vintage. Pop. La Movida. Acum chestii din astea nu se mai pun pe piaţă. Ei, bine în Los abrazos rotos (2009) se încearcă o reeditare a stilului. Dar să le luăm rând pe rând:

1980 - Pepi, Luci, Bom y otras chicas del monton 1982 - Laberinto de paciones 1983 - Entre tinieblas 1984 - Que he hecho Yo para merecer esto! 1985 - Matador 1986 - La ley del deseo 1987 - Mujeres al borde de un ataque de nervios 1989 - Atame 1990 - Tacones lejanos 1993 - Kika 1995 - La flor de mi secreto 1997 - Carne tremula 1999 - Todo sobre mi madre 2002 - Hable con ella 2004 - La mala educacion 2006 - Volver 2009 - Los abrazos rotos

Asta e prima salată. Am început să o digerez odată cu Totul despre mama mea (1999). După asta am coborât scăriţa cronologică atât de jos cât se făcea posibil pe strâmtuţa piaţă moldovenească de casete video piratereşti. Apoi am urcat scăriţa odată cu noile apariţii. Apoi am completat lacunele.

Bine aşa. Acuma nişte Agua de Beber pentru cooking mood.

Auzită pentru prima oară în Librăria din Curte la Bucureşti. Atmosferă de bossa nova cu Silva brună.

Deci, fii atent, căci scriu şi fac în acelaşi timp.

Veritabila salată Almodóvar. În distribuţie:

  • piept de pui
  • praj
  • ardei dulce (portocaliu)
  • frunze de salată (lolo rosso)
  • frunze de busuioc
  • brânză cu cheag tare
  • dressing italian (frişcă, mirodenii, condimente)

Primul cadru îi revine puiului, prăjit în ulei de măsline pe o parte şi pe alta. Uşor caramelizat. Apoi vine rândul prajului şi a ardeiului dulce. Se prăjesc şi se culcă cu puiul care între timp a fost tăiat cuburi. Brânza cu cheag e tăiată felii, fâşii – te lămureşti tu cumva. Ei şi crudităţile deja cumva cumva. Dressingul la urmă ca aşa se face.

Nişte Feteasca.

Şi un film de Almodóvar. Ce recomand:

Poftă bună!

Share/Bookmark