Premierul Tăriceanu aleargă după voturile de la cetăţenii moldoveni care au şi cetăţenie română

În şedinţa de azi a Guvernului României dl. Călin Popescu Tăriceanu a solicitat finalizarea proiectului de lege privind cetăţenia română. Ministrului Chiuariu i-a fost solicitată prezentarea cât mai rapidă a proiectului de lege privind acordarea cetăţeniei române. De parcă problema relaţiei cu Republica Moldova constă doar în noua lege a cetăţeniei, care să încurajeze fuga masivă din Republica Moldova a forţei de muncă. Pe de o parte, se observă faptul că în ajun de îndelungata perioadă de campanie electorală ideile d-lui Tăriceanu se întâlnesc cu ideile d-lui Băsescu în ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova. În al doilea rând, premierul Tăriceanu încearcă sa-l devanseze pe preşedintele Băsescu în declaraţii populiste de bune intenţii. Numai că, premierul uită de nenumăratele bâlbâieli în direcţia relaţiei cu Republica Moldova, evidenţiate până acum de toate cabinetele Tăriceanu. De exemplu, admiterea din acest an în instituţiile de învăţământ secundar liceal şi terţiar. În loc ca aceasta să se desfăşoare după anumite modele occidentale de admitere, aceasta s-a desfăşurat în cele mai execrabile condiţii din ultimii 17 ani. Nici în 2002 nu s-a întâmplat ceea ce se întâmplă în acest an. Netransparenţa informaţională, discriminarea şi neglijenţa sunt elementele definitorii privind "pomana" educaţională.
Azi dl. premier se trezeşte că legea cetăţeniei întârzie. Desigur, această lege întârzie şi va întârzia încă foarte mult timp. Explicaţia constă în faptul că în procesul negocierii cu Comisia Europeană în domeniul justiţiei şi afacerilor interne aspectul cetăţeniei a fost foarte clar stabilit: s-a negociat pe cap de cetăţean fizic şi nu pe cetăţeni virtuali şi adiţionali pe criteriul reparaţiei istorice. România a închis capitolul şi Tratatul de Aderare a fost semnat şi a intrat în vigoare. Prin urmare, după închiderea capitolului a deveni cetăţean al Românei înseamnă a trece prin condiţiile de rezidenţă stabilite conform legislaţiei armonizate. În acest caz, argumentul istorico-identitar nu este încurajat, chiar dacă încă mai este utilizat. Cum ar fi ca Polonia să acorde peste noapte cetăţenilor ucraineni din regiunea Lvov cetăţenia poloneză? Sau cum ar fi ca Ungaria să dea cetăţenia pe criterii etnice etnicilor maghiari din România? Desigur, ultimul caz ar fi chiar un non-sens în condiţiile în care România şi Ungaria sunt membre în UE.
Iată că, în loc ca Guvernul României, sub cabinetul actual condus de dl. Tăriceanu, să înfăptuiască politici viabile privind posibilitatea europenizării sustenabile a Republicii Moldova, acesta încurajează politica „zîzaniei etnice” şi a încurajării fugii masificate din comunităţile de origine. Mai mult, în cazul în care în septembrie cabinetul Tăriceanu cade, desigur că acest lider politic va avea o justificare de tipul: „noi am vrut da ei ne-au dat jos”. Azi, dl. Tăriceanu a mai făcut o afirmaţie periculoasă cu iz politic: a dat vina pe ex-ministra Monica Macovei că s-a ocupat cu totul de altceva decât de reforma în sistemul de justiţie şi practic datorita d-nei noua lege privind cetăţenia română întârzie atât de mult. Deci, se vede că dl. Tăriceanu este în căutare acerbă de voturi şi de aceea acum face declaraţii care concurează cu cele enunţate de la Palatul Cotroceni. Pe când, cu o jumătate de an în urmă domnia sa considera cu totul altceva ca fiind prioritar în adresa Republicii Moldova. Este clar că în Parlamentul Românei o asemenea lege nu va trece, iar şi dacă chiar şi va trece, atunci în foarte scurt timp aceasta va fi subiect de scandal comunitar şi va fi contestă la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene.
În concluzie, doritorii cetăţeniei şi de data aceasta vor rămâne cu promisiuni nerealizate. În sine, cabinetele Tăriceanu sunt caracterizate ca în relaţia cu Republica Moldova totul se face pe ultima sută de metri. De aceea, de fiecare dată lucrurile au ieşit cu scandal (a se vedea criza consulatelor şi vizelor, ciza declaraţiei privind ccrearea unui centru comun de eliberare a vizelor, recenta si inca actuala criza a retransmiterii postului TVR1, criza admiterii şi înşelarea privind mărirea burselor pentru elevii şi studenţii din Republica Moldova şi multe altele). Pentru cetăţenii Republicii Moldova, care doresc să devină cetăţeni europeni, soluţia este evidentă: ei trebuie să contribuie în mod direct la integrarea Republicii Moldova prin muncă asiduă. Dacă cetăţenii Republicii Moldova vor opta în mod masificat cetăţenia altor state membre (România sau Bulgaria) pe criteriul doar de a fugi din ţară sau a cetăţeniei comerciale, statele membre UE chiar că vor considera Republica Moldova ca un stat neviabil şi falimentar. Iar, in aceasta situaţie, miza integrării europene se va nărui definitiv.

P.S. Tot azi, dl. Tăriceanu a făcut publică intenţia Guvernului României de a aloca o sumă de 2 milioane de euro pentru Republica Moldova în vederea atenuării efectelor secetei din acest an.
Desigur, în aceasta privinţă se acţionează sub formă solidară. La capitolul atenuării secetei avem mult de discutat.

Poza este preluată de pe site-ul Guvernului României