Pe aici sunt nişte nimicuri, nişte gînduri din sertarele imaginaţiei. Fii atent, nu eu sunt personajul implicat în text, scriu doar la persoana I.Aşa simt mai bine.Oricum îmi place exerciţiul ăsta. ha...eu nu iubesc. inima nu e decît chestia aia din trup, studiată alene la biologie alături de o albină sîcîitoare ce-şi făcea igiena într-un flaconaş cu substanţă. mă plictiseşte iubirea. mă oboseşte. o singură dată am iubit şi eu un băiat. să-l ia naiba(să-mi fie iertată expresia). a trecut. oricum am mai zis-o, plictisitor. inimioare,fluturaşi,roşu,ciocolate-mă amuză, zău! privesc absentă zilele alea din trecut. albumul cu amintiri e prăfuit. o să-l mistuie flăcările. nu are rost să îmi ocupe poliţa. da, vedeţi, sunt atît de crudă. acum fac şi eu exerciţii de inimi. încerc să iubesc. e amuzant jocul ăsta. dar peste cîteva secunde abandonez jocul, e firesc şi iubirea m-a abandonat pe mine. acum, confecţionez inimi din hîrtie. decupez atent, doar pentru plăcerea de a pricinui tristeţe foii albe cu foarfeca. vezi, şi foaia e albă. nu mai ţin cont de culoare. la ce-mi trebuie simbolurile. mă dezic de sentimente. sunt pregătită pentru noi dimensiuni şi noi existenţe. alte meridiane. alte paralele.
