Priveam zilele astea un filmulet,despre un cuplu(intr-o perioada de criza) si problemele de zi cu zi care coplesesc. Aceste situatii au dat nastere la conflicte, neintelegeri, reprosuri, frustari, taceri, gelozie, indoieli majore in ceea ce priveste viitorul. Ele au generat, de asemenea, discutii, negocieri, schimburi de replici dure si decizii gresite(pripite).Ambii nu au rezistat si au inselat,dar nici unul nu-l putea ierta pe celalalt. Si in sfirsit el e cel care si-a cerut scuze,a facut primul pas si inca unul romantic,prea romantic pentru un barbat…
Ii scrie o scrisoare (ceva de genul asta):
Draga Ana,iti scriu aceasta scrisoare din locusorul nostru.Acum stau pe malul marii si ma intreb, de ce am facut asta. Acum un an eram intra atit de fericit, ca in suflet zburau multi multi fluturasi 
, si nici prin gand nu-mi venea ca totul se poate sfirsi intr-o clipa. Ma gandesc doar la tine si la toate visurile pentru noi 2,dar care nu vor mai putea fi realizate,pentru ca eu am fost un cretin.Inteleg ca am gresit ambii.M-ai intrebat daca te iert,ti-am zis ca nu-i usor,dar de fapt e foarte simplu.Stiu ca te-am facut sa suferi si imi pare foarte rau. Nu mai stiu ca sa fac,iti simt lipsa,vreau sa-ti simt mirosul pielii,ador zimbetul tau de copil,mi-e dor de ochisorii tai umflati(dimineata).As vrea sa am pentru tine o mica Ana,sau mai bine 5 .Stiu ca am fost prea neatent,dar asta nu inseamna ca nu te iubeam,pur si simplu credeam ca un idiot, ca oricum suntem si vom fi impreuna(DE CE sa ma chinui?)… Da,eu am fost cel care a plecat,dar vreau sa ma intorc inapoi la tine(f mult).
P.S Daca ma primesti,poti sa-ti cresti parul(de peste tot),cat de mare vrei…
Vreau acasa!!
Te iubesc!!
Unde sa gasesc si eu asa romantism? Exista el oare?
Îndosariat la:Placut la ochisori, Preocuparea buzisoarelor
