nu crede ce-auzi, nu crede ce vezi
inciarca, doar sa intuesti…
in ciata incertitudinii
te pierzi usor
cand inghiata mugurii
unui vis, unui zbor…
evit cu disperare
sa ma pierd intr-un somn
ce trezire nu are
desi nu mai visez, nu mai dorm.
striga-asurzitor de tare
tacerea-ntr-un suflet ranit
oblojit cu amintiri amare
si pumnalul deznadejdei in inima-nfipt.
suflet infrigurat si descult
merge prin cioburi de ura-ascutite
cu bunatate ranile si-a uns
crede naivul c-o sa ajute…
si merge-nainte si-si frange
orice dorinta, orice speranta
pana la rana, pana la sange
si din greseli niciodata nu-nvata…
tribut platesc
etichetei si mita
de rad, de glumesc
de par fericita.
nu crede ce-auzi, nu crede ce vezi
inciarca, doar sa intuesti…
