De ce blog?
De ce facebook?
De ce twitter?
Pe cine interesează cum mă simt sau ce-am mîncat azi dimineață?
Vrem să numim viața noastră personală, însă o facem publică ori de cîte ori avem ocazia.

Eu scriu pe blog din cîteva motive:
  • cînd mă simt prost, pentru descărcare emoțională, în urma căreia nimeni nu are de suferit;
  • cînd mă simt crazy, deci e un spațiu unde pot delira fără a fi judecată;
  • și în scopuri sociale.
Deci, cînd sunt fericită nu scriu...nu scriu fiindcă nu găsesc timp, mă bucur de fericire!

A devenit un mod de viață?
Fără asta ne-am simți mai singuri? Cu asta ne facem auziți, văzuți. Ne dă importanță?

Cum te simți cînd intri într-o încăpere în care toți discută statusul tău de pe facebook?

Cît de personală mai este viața ta? Sau cît din ea nu mai este personală?
social_networking_sites.jpgPrea atașați de spațiul virtual.
De asta ne este greu să ne expunem gîndurile în public, într-un public ce nu ține de web.
De asta tremurăm cînd vedem oameni, tremurăm pentru că avem emoții.

O fotografie, un account pe una din rețelele sociale și devenim celebri!

imagine