Asociaţia Juriştilor Creştin-Democraţi a expediat fiecărei fracţiuni parlamentare un proiect de lege a lustraţiei, care prevede limitarea accesului la funcţiile publice a unor persoane care au făcut parte din structurile de putere şi aparatului represiv al regimului totalitar comunist.

Proiectul de lege, propus de juriştii creştin-democraţi propune să interzică persoanelor care au făcut parte din aparatul represiv al regimului sovietic, începând cu 28 iunie 1940 şi 27 august 1991, să deţină funcţii importante în stat.

„Sperăm ca acest proiect de lege va face ordine în toată faună politică din Republica Moldova şi suntem convinşi că dacă această lege nu va fi, cel puţin, discutată, atunci şansa ţării noastre de a asigura o democraţie sunt minimalizate”, a declarat Dinu Ţurcanu, membrul al AJCD.

Legea lustraţiei urmează să vizeze persoanele care au făcut poliţie politică, cadrele cu funcţie de conducere din aparatul central şi local al Partidului Comunist al RSSM şi organizaţiile komsomoliste, membrii Consiliului de Miniştri, cadrele de conducere şi instructorii de la şcolile de partid, redactorii şefi ai publicaţiilor oficiale ale Partidului Comunist şi organizaţiilor komsomoliste. Aceste persoane nu vor putea candida şi nu vor putea fi numite în funcţii importante din stat în perioada de 10 ani de la intrarea în vigoare a legii lustraţiei.

Persoanele care vor dori să candideze sau să fie numite într-o funcţie, vor trebui să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să declare dacă a făcut parte din aparatul represiv comunist. Comisia pentru Studierea Arhivelor Securităţii, va emite timp de 30 de zile de la depunerea candidaturilor un certificat de compatibilitate. Declaraţia depusă de candidat la o funcţie de răspundere va fi verificată de Comisia Electorală Centrală şi de Comisiile Electorale de Circumscripţie, care vor respinge candidatura persoanei în cazul în care se va demonstra colaborarea ei cu aparatul represiv sovietic.

În opinia juriştilor creştin-democraţi, societatea are nevoie de un dialog public, atât dintre partidele parlamentare şi extraparlamentare, cât şi societatea civilă, cu privire la necesitatea adoptării unei legi ai lustraţiei.

„Observăm că ţările care au adoptat astfel de legi au cunoscut o ascensiune politică, economică extraordinară, fiind cu mult înaintea Republicii Moldova, care, să recunoaştem, a fost condusă în ultimii ani de cadrele produse în fostul regim totalitar sovietic. Noi, în calitate de tineri, asistăm la acest proces şi nu putem fi indiferenţi”, a declarat Dinu Ţurcanu.

Reprezentanţii AJCD au subliniat importanţa rolului presei în procesul de adoptare a legii lustraţiei. „Prea ar trebui să întrebe destul de serios pe fiecare deţinător de mandat de deputat, pe miniştri, care este poziţia lor faţă în problema lustraţiei”, consideră Ghenadie Vaculovschi, membru al AJCD.  În opinia lui, discuţiile cu privire la proiectul legii lustraţiei va fi un adevărat test pentru toate fracţiunile parlamentare.

Legea lustraţiei a fost adoptată după căderea regimurilor comuniste în mai multe state din Europa de est, printre care ţările baltice, Polonia, Cehia. Recent, şi parlamentul României a adoptat cu o majoritate de voturi proiectul legii lustraţiei, care prevede că lustrabilii nu pot ocupa demnitatea de preşedinte al României, cea de deputat sau senator, de membru CSM, primar, viceprimar, consilier judeţean sau al Municipiului Bucureşti, consilier prezidenţial sau consilier de stat în cadrul Administraţiei prezidenţiale, membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, judecător al Curţii Constituţionale şi Avocat al Poporului.