Liberalism în stil moldovenesc

În rândurile ce urmează vom încerca să clarificăm anumite aspecte vizând recentele măsuri de ”liberalizare” a economiei din Republica Moldova şi sperăm că articolul de faţă să fie primul dintr-o serie de lucrari dedicate modului cum este perceput liberalismul în societatea moldovenească.
Având ca scop declarat prin Constituţia din 1994, trecerea la economia de piaţă, societatea din Republica Moldova a rămas până şi în prezent prinsă în tiparele unui neo-comunism „anarhic” (care de altfel a împrumutat multe din trăsăturile „capitalismului sălbatic”). Statul, deşi atotprezent, nu reuşeşte să gestioneze corupţia şi economia subterană, şomajul depăşind în mod real nivelul de 50 % din populaţie (oficial Moldova înregistrează un şomaj de 8 %). Factorul de producţie numit „antreprenoriat”, mult mai prezent în Moldova decât în ţările vecine, susţinem noi, în anii de tranziţie, s-a stins sau a migrat încet spre Vest, în căutarea unor oportunităţi mai mari de câştig, descurajat de politicile nefavorabile ale guvernelor neo-comuniste.
Piedicile puse de guvernele Moldovei (doar Şcoala preferinţelor publice din S.U.A. a demonstrat că interesele personale primează, nu?) în realizarea unei eficiente economii de piaţă, sunt evidente. Un exemplu elocvent şi recent este problema instituţiilor de învăţământ privat din Republică. Cele 7 sau 8 instituţii de învăţământ privat existente în municipiul Chişinău au fost hărţuite in vara lui 2006, prin ameninţarea de retragerea licenţelor de funcţionare, pentru un fapt absurd: „neîndeplinirea condiţiilor tehnico-materiale pentru desfăşurarea activităţilor didactice”, cu alte cuvinte „au prea puţin spaţiu pentru un număr prea mare de studenţi”. Prea puţin se ţine cont de faptul că în anul 2006, din cele 8 medalii de aur ale Moldovei la concursurile şi olimpiadele internaţionale, 6 au fost câştigate de elevi care îşi fac studiile în licee private. Diferenţa de eficienţă este sesizabilă.
Pe 10 aprilie 2007, preşedintele Voronin a lansat trei iniţiative, care au rolul de a „liberaliza economia Moldovei”. Este vorba de: amnistierea capitalului pentru toate persoanele fizice şi juridice, fără excepţie, în baza unei cereri depuse de acestea (indiferent de suma capitalului declarat pentru amnistiere, statul îl va legaliza doar contra 5 la sută din acesta); va avea loc amnistierea restanţelor la plata tuturor tipurilor de impozite şi taxe de stat; impozitul pe venit va fi egal cu zero pentru toţi agenţii economici (cota de 15 la sută va fi aplicată doar pe veniturile din dividende) [1].
Pe mulţi au şocat aceste decizii, aprobate cu entuziasm de Guvern (ca de altfel multe alte iniţiative de-ale preşedintelui Voronin). Acestui eveniment, anunţat a se realiza până în 2008, i-au fost dedicate pagini întregi de comentarii şi analize economice, efectuate de experţi. Fondul Monetar International chiar s-a grăbit sǎ ”felicite” Moldova, prin acordarea unei noi tranşe de fonduri în valoare de 16,9 milioane USD. Totuşi, aceste măsuri radicale de schimbare a unei economii ”amorţite” şi ”slabe”, vor putea genera efecte inverse (”perverse”), fără o analiză obiectivă şi care să se raporteze la realitate.
Astfel, unii experţi mai sceptici afirmă că amnistierea capitalului, va aduce maximum 500 milioane lei moldoveneşti la bugetul de stat (echivalentul a 4 milioane de USD), cu riscul de a legaliza şi capitalul unor grupuri criminale. Scepticismul acestora pare întemeiat, din moment ce în Moldova, marile capitaluri aparţin grupărilor criminale, sau au fost acaparate de politicienii din partidele care s-au perindat la putere de-a lungul timpului, şi rudele acestora. În felul acesta, ”marea liberalizare” a economiei moldoveneşti s-ar putea transforma în ”marea legalizare a furtului”.
În aceeaşi notă de scepticism, analiştii economici susţin că costurile amnistiei fiscale, cu alte cuvinte ”iertarea datornicilor”, se vor ridica la cifra de 2,5 miliarde de lei (160 milioane USD), ceea ce va slǎbi bugetul de stat şi va duce la scăderea disciplinei fiscale. Oficialităţile afirmă că oricum „statul nu are capacitatea de a colecta mai mult de 15 % din aceste datorii”, deşi se pare că capacitatea de a colecta datoriile ar putea fi de 40 %, dacă Guvernul ar avea acest interes.
Un alt aspect asupra căruia se atrage atenţia, este şi faptul că în cazul introducerii cotei „zero” la impozitul pe venit, agenţii economici care doresc să investească în retehnologizarea întreprinderilor, vor fi descurajaţi să-şi declare creşterea de capital, din cauză că în noile condiţii de impozitare dispare posibilitatea amortizării capitalului şi deci cheltuielile de achiziţionare a acestuia nu vor mai putea fi deduse din suma impozabilă.
Cu toate aceste critici, oficilităţile sunt foarte optimiste cu privire la succesul noilor reglementari propuse. Astfel, Ministrul moldovean al Finanţelor, Mihai Pop, a declarat că aceste măsuri „vor stimula investiţiile autohtone în economie, precum şi investiţiile străine,[...], legalizarea capitalurilor va genera un efect economic de 1 miliard de dolari (în condiţiile în care P.I.B.-ul Moldovei se ridica la circa 2,9 miliarde USD)”. Se mizează pe faptul că aceste măsuri vor reduce economia tenebra de la 30 % la 15 %. Care va fi totuşi efectul lor real, dacă surse neoficiale spun că economia subterană în Moldova constituie nu 30, ci 70 la sută din total ?! Rămâne de văzut.
[1] Agenţia IDIS VIITORUL, Policy Brief, magazinul economic €CO, nr. 120/25.04.2007.
Miron Lilian, 16 iulie 2007

Sursa
2007-08-22 18:30:40



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

23:46:34Triangle of Sadness —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
10:08:23Berliner: gest de solidaritate pentru vinurile moldovenești —» Fine Wine
21:29:07Poliția locală acționează pe alocuri, dar intens —» Curaj.TV | Media alternativă
21:25:29Inspectorul Felix se agită cînd e inspectat —» Curaj.TV | Media alternativă
09:25:46ИНФОРМАЦИОННО ПИСМО —» Biblioteca Hristo Botev
19:45:58True, Biblical Friendship —» Erik and Elena Brewer's Weblog
19:13:58Mai Departe cu Viorica Tătaru – Pe front în Ucraina, Propaganda de război, Transnistria —» Curaj.TV | Media alternativă
19:11:51Pericole la zebra de la parcul Bazilescu, Bucureștii Noi —» Curaj.TV | Media alternativă
15:23:47What’s New on WordPress.com: Tools to Make Designing Your Site Easier Than Ever —» Misterioz
14:50:26Program_Campania Naţională ,,Citim cu voce tare împreună” ediţia anului 2023 —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
14:44:06Anunţ - Poster_Campania Naţională ,,Citim cu voce tare împreună” ediţia anului 2023 —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
14:35:47Lectura — hrană nobilă pentru suflet —» Biblioteca Hristo Botev
14:31:1227 Ianuarie - Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului. —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
10:15:03Pericol mortal in pasajul de la Guvern pe motiv de neglijență —» Curaj.TV | Media alternativă
04:57:00De ce familia mea nu consumă carnea de pui din comerț, laptele cu termen mare de valabilitate și marmelada —» Sunt MAMĂ!
21:27:45„Amintiri din trecutul Terrei” de Liu Cixin – o părere sinceră despre cărți (fără spoilere) —» Andrei Albu - omul alb cu gînduri negre
18:42:59Citit în ianuarie: „Oameni sărmani” de F.M. Dostoievski —» Sunt MAMĂ!
18:04:44UN POET RUS CÂNDVA EXPULZAT DIN ROMÂNIA —» Leo Butnaru
14:52:14Haiku (trad. în spaniolă) —» Andrei LANGA. Blogul personal
14:43:17CEREȚI vs. CERE-ȚI – când punem cratima? —» Moldova Creștină
14:35:20Caleidoscop cultural. Februarie, 2023 —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
13:55:12ALEXANDRU COSMESCU - MENTOR AL TINERILOR SCRIITORI BASARABENI —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:17:10UN PROZATOR ȘI POET FRANCEZ IMPORTANT —» Leo Butnaru
10:15:31Despre pogromul de la București, dezbatere la JCC —» Curaj.TV | Media alternativă
10:05:33Graduation @ #Precept Institute for South Sudan Refugees in Uganda 🇺🇬 —» Moldova Creștină