Bandini + Chinaski = Belano

Poate exista un curent literar care perindă din generație în generație? De obicei, ne imaginăm o gașcă, o bandă, un club. Oamenii se întâlnesc, fac schimb de idei, împărtășesc idealuri sau urăsc în comun anumite lucruri. Există un clei ideologic care îi unește, un manifest sau un nume. Sunt dadaiști, lost generation, existențialiști sau beatniks.

Dar sunt scriitori solitari care nu suportă legăturile de grup. Vagabonzii literaturii sunt prea volatili să se cunoască cumva. Și totuși, prin baruri și biblioteci între ei se formează o comuniune. Charles Bukowski a avut un alter-ego: Henry Chinasky. L-a declarat pe John Fante, care trăise cu o generație mai devreme, zeul său. John Fante a avut un alter-ego: Arturo Bandini…

Roberto Bolaño a fost chilean și a avut un alter-ego: Arturo Belano. Are ceva de la primii doi, dar asta e așa… o ipoteză doar.

No ce – niște serii de autor, merge?

Fante

Lui John Fante i-a mers. Copertele sale seamănă cu niște cutii de chibrituri. Foarte drăguțe în opinia mea:

Bukowski

Lui Charles Bukowski i-a mers mai puțin. Da, mă rog, are și niște ediții vechi mai originale, însă seria de autor recurge la clișee: chiștoace și jartiere. În tot cazul apreciez unitatea stilului.

Bolaño

Roberto Bolaño este norocos post-mortem & post-español. Numai după ce s-au pornit traducerile lui în engleză a venit și gloria. Iată că și Picador a pornit o serie de autor excelentă. Le-am ținut în mână – sunt seducătoare.