*Ziua aceasta este una proasta si eu cu atyt mai mult, pentru ca spun asa ceva inca nefiind iesit din ea. Din ziua aceasta, adika. Postul asta riska sa fie unul slab, si eu cu’atyt mai mult pentru ca spun (cu mare graba) adevaruri despre sfarsit(-uri). Sfarsituri din alea, despre care nu poti spune nimic, de fapt.

*Azi o fost o bomba la moscova. Sau doua. La 7.58. eu ma machiam atunci. Nicio grija. La 8.15 desteptarea manca bigmac’uri, banane si suc. De la vita. Orhei, in sens ca.

*Ieri trebuia (sa pot) sa scriu. Ieri trebuia sa’ti spun cum e prahova pe timp de ceata. Sau Galaţiul dimineata. Sau Bucurestiul cu sos de soia si note de plata de “un milion dom’ne!”. Ieri trebuia sa afli – pentru ca azi tu esti obosit. az tu nu vrei sa citesti ce’ti scriu. Dar, binentseles, daca nu as fi crezut in cei unu doi trei jumate vizitatori ai acestui blog, care au ceva mai multa samantsa de curiozitate, m’as fi oprit de scris inca acum un secol.

*fii atent aci. Doua tuborg. Catva likior. Doua marlboro. Cateva Ciuk. Doua Heidegger, doua surori, doua de jin alb, doua sticle de suc – una sparta, ce’i drept. Catva somn. Doua capitale. Cateva ciocolate romanesti. Doua materiale filmate. Cateva idei. Doua telefoane mobile care au murit, si cu ele.. au murit si ideile.. pentru ca daca scrii la “drafts” sh schimbi dup’aia cartela – moare! Ideea, in sens ca.

*MYИE ВОРОНИН — scria pe un postament, indata ce iesi din Barlad. Barlad’u apropo are drumuri de’a sula, dar asta nu doare atyt de mult pentru ca Barladu e micuts, si il treci ca si cum treci Causeniu’ – de parca’i nimeri brusc, orgasmic in sens ca, intru’n fel de spirala. Spirala de aia, din vis. Pentru ca atyt pe la Barlad, cat si pe la Causeni – adormi. Si deci, visezi. Nici acu nu e clar?

*8.30, piata universitatii. Ajunshi in buc, vroiam sa ne cacam shi totodata sa mancam. Le’am facut pe ambele. Fara prea mare stres, tactici sau prioritizari – am mers. Eu la Vila Cornelia. Sa’l vad pe Veaceslav Hariton. Impreuna cu n.a, beznitchi, scorps – l’am cunoscut pe un ciuvak care il cunoaste pe gabi stati. Bine il cunoaste. Foarte bine, in sens ca. Asta a trezit dubii, suspiciuni si ne’a facut sa ne simtim importants.

*Ooouuu keeeii (onomatopee pt ika)

*12. strada eminescu. Sector patru. Strazi neeepoooneaaatnyie. Taximetristi labili. O casa, o biserica veche, patru caini si multe capuri de lut, lemn, planshete shi (fuck me!) un pod genial. In care se auzea (si aici eu nu mint!) Konzert Für Violine Und Orchester de Piotr Ilici. Deci, ge-ni-al!!!

*14.14, la statia de metroi. timpuri noi. cu lalele pe la ele chiar pe strada viorele. Eu, n.a., barsan si jugurt. In aceeasi casa, in sens ca. Baut amaretto, baut likior dulce dintr’o sticla stranie, calcat covor roshu, calcat covor moale (pahodu nou). Cartea lu Chinasky la Bucatarie – frumos. Inspiring, ar fi zis Herr Siemens. Mananci si alaturi de tine sta pizda-pula-pizda-pula-pizda-pula-pizda-pula…

am semiadromit ascultand youtube. Clasnyi sait. Dar, maybe tomorrow.

*dorian boguta – este un actor care 10 ani in urma a plecat din chish, cu 100 de dolari in buzuar, toocmai la Buc. Sa devina mare. Sa creasca. Sa aiba bani, paine, casa, mashina. I’a reusit. De la unu la zece – el spune ca e de zece. Pe Constantin Coanda 18, sect.1, sta casa aia, unde invata fetele, unde preda dragos bucur, boguta. Casa unde eu mi’am amintit de ce mi’era bine la Berlin.

Am iesit obositi, indragostiti. Supli. Si foarte invizibili. Sau tranparenti. Aici chiar nu stiu. Tu sa’mi spui, ca erai alaturi.

*Choli e drugu lu beznitchi – adorabil ciuvak. Ne’a condus cu vreo 90 la ora prin cacoita orash super straniu, despre care eu credeam ca nu e Bucuresti. Da, de fapt – daca nu e bucuresti trebuia sa fie viena. INSA! Si aici apare dilema – nu putea sa fie viena – avand cladirea tribunalului executata in neo-clasic. Va dati seama, nu? Ca daca nu, nu va stresati – nici taximetristii nu par a fi receptivi la astefl de interogari.

*snaisl o rupt la concert. Catalin josan o rupt la concert. Gandu matsei, alternosfera.. not so much. Piva buna, doua corpuri echivalente, sh strada a carei nume mi se pare imposibil de retinut – strada lui racota. colea racota nushtiu cat.

*Bucurestiu, in genere e un oras numai bun. Eu nu am dat in viata mea sa stau in el mai mult de doua zile – si asta e destul ca sa pot sa’l nici-urasc-nici-iubesc longtime. Deja vu’uri peste deja vu’uri ma spravaleau. Ma spravalesc. Balconu ala de la etaju de sus, era definitia unei ierni perfecte. Vinu alb era cat pe ce sa fie unu portughez. Macaroanele erau cat pe ce sa fie stele.

*de salate la restraurantu chinez v’an zis? Da de mitsu pajero, de 40 de mii de dolari? Super galimaya mashina! Da de fete? Fete, feţe cunoscute? Da de idei care ma rup odata la o luna doua.. idei gen – hai sh’om sibio nahui cu 100 de lei in buznar pan’la cluj la cantat chiatara sh aprins janis’uri, v’am spus de idei, in sens ca?

*n.a. inca nu vrea sa creada in mine. Eu inca nu pot sa fiu adecvat si sa’i multumesc pentru tot ce’mi face. Ma simt ca la scoala cu ea. Ca un copil care intarzie mereu. Si, (subliniez!) suparat, caut brate care sa ma cuprinda. gresesc, cersesc, gresesc, cersesc. n.a. are mai multe fothsi din Buc, da n’o vrut sa’mi dea. O zis ca tre sa prioritizez mai intai.

Trebuie

sa prioritizez

mai intai…