Am apreciat pozitiv ca si multi altii crearea Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. Comisia , constituită prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 14 ianuarie 2010, are drept scop elaborarea şi prezentarea, pâna la 1 iunie a.c., a unui studiu şi a unui raport analitic privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar.

Crearea Comisiei a fost salutata si de Vladimir Tismaneanu, conducatorul Comisiei similare din Romania care a declarat: “Iata asadar ca, in urma miscarii anticomuniste din primavara anului 2009, in fapt o revolta civic-populara cu efecte revolutionare la nivelul sistemului politic, s-a ajuns la formarea unei Comisii insarcinata cu analiza riguroasa a institutiilor, metodelor, instrumentelor care au facut posibile crimele totalitare, asasinatele in masa, foametea artificiala, deportarile, desnationalizarea romanilor, samavolniciile din perioada sovietica (deci nu doar dupa 1940, dar si in perioada de dupa 1918, in asa-numita Republica Autonoma Moldoveneasca)”. 

Pentru ca membrii Comisiei Cojocaru sa poata activa eficient ei au nevoie de acces la principalele arhive, in special la cele ale fostului KGB actualul SIS.

Din comunicatul de pe site-ul Presedentiei de astazi 4 februarie aflam ca  “Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a solicitat astăzi prim-ministrului Vlad Filat desecretizarea, în regim de urgenţă, a unui şir de documente de arhivă, care urmează a fi studiate şi analizate de Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. Solicitarea are la bază sesizarea venită din partea preşedintelui comisiei, Gheorghe Cojocaru, care l-a informat pe şeful statului despre imposibilitatea de a examina o serie de documente de după 1974, din fondurile de arhivă din Republica Moldova, deoarece acestea sunt cu acces restricţionat. Totodată, Gheorghe Cojocaru a interpelat instituţiile abilitate – Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Stat de Arhivă, Arhiva Naţională şi Arhiva organizaţiilor social-politice, care şi-au exprimat disponibilitatea de a acorda comisiei asistenţa necesară, inclusiv de a permite accesul membrilor ei la fondurile arhivelor. De menţionat că documentele de până la 1974 inclusiv au fost desecretizate, iar cele ce reflectă perioada ulterioară urmează a fi desecretizate, conform Legii cu privire la secretul de stat, prin decizia Comisiei interdepartamentale pentru protecţia secretului de stat, creată prin Hotărârea Guvernului nr. 770 din 26 noiembrie 2009″.

- Eu consider ca e nevoie de desecretizarea  tuturor documentelor si arhivelor ce privesc perioada de pina la 27 august 1991.  Arhivele atunci cind refuza membrilor comisiei accesul la anumite fonduri se conduc de legea  Nr. 245 din  27.11.2008 cu privire la secretul de stat , care prevede termene de secretizare a informatiilor de la 5 la 25 de ani.

Articolul 13. Termenele de secretizare a informaţiilor
    (1) Pentru informaţiile avînd gradul de secretizare „Strict secret” se stabileşte un termen de secretizare de pînă la 25 de ani, pentru informaţiile cu gradul „Secret” – un termen de pînă la 15 ani, pentru informaţiile cu gradul „Confidenţial” – de pînă la 10 ani şi pentru informaţiile cu gradul „Restricţionat” – de pînă la 5 ani.
    (2) Pentru informaţiile despre persoanele care colaborează sau au colaborat confidenţial cu organe ce desfăşoară activităţi de informaţii, de contrainformaţii şi operative de investigaţii se stabileşte un termen de secretizare nelimitat.
    (3) În cazuri excepţionale, pentru anumite informaţii atribuite la secret de stat, Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat poate prelungi termenul de secretizare.
    (4) Termenul de secretizare a informaţiilor începe din ziua în care pe purtătorul material de informaţii atribuite la secret de stat a fost aplicată parafa de secretizare.

Articolul 8 al legii privind secretul de stat ofera o mica posibilitate pentru membrii comisiei de a cere accesul la documente privind faptele de incalcare a drepturilor si libertatilor omului, in acest context pot fi cerute toate informatiile care se refera la cele mai dureroase evenimente a istoriei noastre, printre care foametea organizata, deportarile, dosarele politice etc.

Articolul 8. Informaţiile care nu se atribuie la  secret de stat
    (1) Nu se atribuie la secret de stat şi nu pot fi secretizate informaţiile privind:
    a) faptele de încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului şi ale cetăţeanului;
    b) starea mediului înconjurător, calitatea produselor alimentare şi a obiectelor de uz casnic;
    c) accidentele, catastrofele, fenomenele naturale periculoase şi alte evenimente extraordinare care periclitează securitatea cetăţenilor;
    d) starea sănătăţii populaţiei, nivelul ei de trai, inclusiv alimentaţia, îmbrăcămintea, deservirea medicală şi asigurarea socială, indicatorii sociodemografici;
    e) starea sănătăţii persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică;
    f) faptele de încălcare a legii de către autorităţile publice şi persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul acestora;
    g) starea reală de lucruri în domeniul învăţămîntului, culturii, comerţului, agriculturii şi al ordinii de drept.
    Nu se atribuie la secret de stat şi nu pot fi secretizate şi alte informaţii conform legislaţiei naţionale şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (2) Se interzice secretizarea informaţiilor în cazul în care aceasta ar putea limita accesul la informaţiile de interes public, s-ar putea răsfrînge negativ asupra realizării programelor de stat şi de ramură ale dezvoltării social-economice şi culturale sau ar putea reţine concurenţa dintre agenţii economici.

- Astfel vedem ca conducatorii arhivelor  din R.Moldova interpreteaza legea in mod abuziv, numarind termenele nu de la Declaratia de independenta a R.Moldova cum ar fi normal ci aparind  secretele unui stat care nu mai exista -URSS. In cazul Rusiei care s-a declarat succesoarea URSS acest fapt e normal, nu este si cazul R.Moldova. Aceste considerente mi le-au confirmat si citiva membri a Comisiei Cojocaru cu care am discutat si care au declarat ca nu au acces la arhivele sis-lui. Ce fel de raport va fi acela care nu va include prezentarea dosarelor politice a politiei politice KGB care era instrumentul principal de ocupatie a Basarabiei? Atrag atentia ca raportul nu va avea valoare daca nu se va baza si pe dosarele politice asa numitele – liternoe delo, ale fostului KGB. Opinia publica cunoaste cite ceva doar despre dosarele politice ale KGB-lui care au ajuns in instantele judiciare unde cetatenii au fost condamnati in baza unor sentinte false. Insa nu se cunoaste nimic despre dosarele de urmarire operativa asa numitele “liternoe delo”, in care au fost urmariti si persecutati zeci de mii de oameni. Am avut si eu “onoarea” sa fiu urmarit in baza unui dosar liternoe delo cu litera rosie privind persoanele deosebit de periculoase pentru securitatea URSS. Am aflat despre aceasta in 1994 cind dupa finisarea studiilor in Romania am incercat sa ma angajez in procuratura si nu am reusit, atunci un cunoscut mi-a zis ca e mai bine sa ma duc sa incerc in avocatura ca nu ma vor putea angaja in procuratura datorita trecutului meu de activist al Miscarii de eliberare nationala. Adevarul ca in anii 1989-1995 am fost activist al Frontului Popular si membru al organizatiei Tineretului Democrat, afiliata FPM pe pozitii dure anticomuniste si antisovietice. Apoi fiind avocat am avut ocazia sa cunosc mai multe detalii despre acea perioada , inclusiv am obtinut dovezi ca am fost urmarit de kgb-ul local pe liternoe delo. Faptul ca am fost urmarit din 1989 pina in 1991 pe acel dosar ma impiedica pina in ziua de azi sa fiu cetatean cu drepturi depline a R.Moldova, in loc sa-mi spuna merci pentru ca am contribuit la dobindirea independentei RM, sistemul gratie unor functionari neocomunisti prourss, ma tine intr-o lista de tipi periculosi pina in prezent, ceia ce ma impiedica sa am acces la functii publice, fapt ce demonstreaza inca odata in plus ca pina la 29 iulie 2009 RM a fost condusa de regimuri de ocupatie, instalate insa prin metode moderne. Sper ca guvernarea AIE va modifica legislatia astfel incit cei care au avut de suferit in diferite perioade ale istoriei din urma ocupatiei sovietice sa fie despagubiti moral si material si sa fie reabilitati in fata societatii. Iar raportul care va fi prezentat trebuie sa contina si o mentiune la necesitatea reabilitarii integrale a celor urmariti de sitemul criminal sovietic si de politia politica a acestuia KGB(NKVD).

Solutia in acest caz este una singura si anume modificarea legii cu privire la secretul de stat si introducerea unei sintagme care sa exprime expres ideia ca legea se refera doar la pastrarea secretului de stat din perioada de dupa obtinerea independentei R.Moldova. Asta ar face posibila desecretizarea tuturor arhivelor si dosarelor KGB(NKVD) si aflarea adevarului despre perioada de ocupatie a RM de catre URSS. Adevarul ne va face liberi!

Îndosariat la:Uncategorized