O dimineaţă, o dimineaţă la fel ca 100 de dimineţi anterioare, o dimineaţă în care ieşi zaibit din casă şi fugi, murmurând ‘am să mă întorc bărbat… doar că, nu ştiu, când’ aşa fug şi eu, citisem în cărţi cum se face. Aşa fug eu acum, în căutare, pula mea de note, pula mea de învăţătură, pula mea de bani, de oameni, de tot, pula mea de viaţă. Doar alcoolul nu trădeaz, doar el are onoare, el îşi caută adăpost, dacă nu-i placi te face să-l borăşti şi a scăpat de tine, iar noi măreţe creaturi gânditoare ce facem? futem botul, trimitem nahui, noi nu putem borî lucrurile ce ne displac. Până când o să ajung, mă gândesc unde mă duc, după aia mai fug poate, sau borăsc sau fut botu cuiva.

paţanaşii ştiu de ce.

Acum cât încă sunt aici, să nu uit [...] pula mea am uitat, mă culc mai visez ceva, în vis e mai bine, poţi borî pe oricine şi orice, doar să vrei.