Premiza acestor companii este ca noua generatie e altfel, e dornica de instrumente digitale in toate sferele inclusiv si in ceea ce priveste cartea. Gigantiii din lumea dot com si din industria de electronice asteapta ca aparatele de tip e-reader vor avea un mare succes in rindul acestei noi generatii digitale. Dar citi oare din reprezentantii acestei generatii citesc de fapt carti. Presupun ca destul de putini. Aceasta generatie este una a entertainment-ului, a retelelor sociale, care se amuza cu clipuri de pe YouTube si se socializeaza in lumi virtuale fara a sti cu cine comunica, cu cine e prieten pe Facebook etc. E o generatie hedonista construita pe aparente. In ce masura o asemenea generatie poate interactiona cu un obiect unic precum este cartea? Si in ce mod e posibil ca spiritul cartilor sa fie inteles prin intermediul aparatelor digitale? Este un subiect cu multe intrebari si cu extrem de putine raspunsuri.
Jeff Bezos, CEO Amazon, si-a cladit imperiul prin caramizi, metaforic vorbind, care au fost cartile. Se estimeaza ca anual in SUA, 30% din cartile comercializate sunt cumparate prin intermediul Amazon. Prin e-readere Bezos a vrut sa mearga mai departe si sa revolutioneze felul in care noi citim. Intr-un interviu recent pentru publicatia Newsweek, Bezos spune ca timpul lui Gutenberg a trecut si ca trecerea de la cartea asa cum noi o stim traditional la e-readere e un proces firesc pentru ca umanitatea nu sta pe loc si se dezvolta prin noi tehnologii. Iar cartea, in opinia sa, nu poate fi tratata separat de acest proces pentru ca, in caz contrar, am trai un declin si mai mare al cartii. Scopurile lui Bezos, dincolo de aspectul mercantil, sunt nobile si salutabile. Insa Bezos admite o greseala fundamentala. Cartea nu exista de la Gutenberg incoace si nu are circa 500 de ani de existenta. Gutenberg a revolutionat modul in care noi avem acces la carte si felul in care este diseminata cunoasterea. Revolutia lui Gutenberg a facut posibila Renasterea si Iluminismul transformind umanitatea din temelii. Insa cartea a existat de mii si mii de ani. Iar felul prin care cartea trece prin timp e o poveste cu totul diferita de istoria evolutiilor si transformarilor tehnologice.
In fond succesul e-raderelor este datorat doar marketingului si nu al dorintei nestavilite a oamenilor de a citi neaparat in format electronic. Eu personal am descarcat nenumarate carti electronice. Cite credeti ca am citit din ele? Nici una. Dupa ce am citit citeva pagini nu am putut sa mai citesc mai departe pentru ca nu exista acel farmec unic pe care ti-l ofera cititul unei carti tiparite.
Dar, dincolo de pareri personale si ginduri subiective, e-rearerele pot avea succes intr-o tara precum Moldova? Eu unul ma indoiesc. In primul rind costul unor asemenea aparate se ridica la peste 250 $. Este un pret mare pentru o natiune cunoscuta pentru lipsa unei culturi a cititului. In al doilea rind insasi cartea in Moldova se vinde prost pentru ca nu prea citim si pentru ca este scumpa. Nu vrem sa cumparam o carte care costa sa zicem 200 de lei dar vom cumpara e-readere si carti online? Putin probabil.
Nu cred ca e-readere vor avea succes in Moldova. Ele sunt un obiect de nisa si vor fi procurate de un numar mic de oameni. Moldova este o piata mult prea mica pentru succesul unor aparate costisitoare precum sunt e-readerele.
Totusi, viitorul cartii este digital sau cartea va ramine asa cum o stim? Cert este ca intr-o oarecare masura vom asista la o digitalizare a cartii pentru ca investitiile in marketingul e-readerelor sunt enorme si vor avea un anumit feedback. Insa spiritul cartii nu poate fi inlocuit de electronica. Ramin un fidel fan al cartii tiparite.
Uneori e bine sa fii conservator.
Photo from Flickr.
