ADEVĂRATĂ LUPTĂ ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI SAU ÎNGENUNCHIEREA JUSTIŢIEI ?


Pe ordinea de zi a şedinţei nr 18. (din 22/12/2009) a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din Republica Moldova, convocată pentru 12 ianuarie 2010, figura şi propunerea de examinare în regim de urgenţă a cererilor de demisie a doi judecători. Este vorba de dl. Constantin Urîtu, judecătoria Centru şi dl. Boris Bîrcă din cadrul controversatei Curţi de Apel Economice.

Deciziile bruşte şi cu siguranţă neaşteptate ale judecătorilor care şi-au dedicat o bună parte din viaţă acestei profesii, considerată atât de „provocatoare în condiţiile Republicii Moldova”, a ridicat semne de întrebare asupra realelor motive care i-au determinat să facă acest pas, mai ales în ceea ce-l priveşte pe judecătorul Boris Bîrcă, din cadrul atât comentatului sistem al justiţiei economice.

Mai exact, în urma unor investigaţii preliminare s-a putut constata că dorinţa bruscă şi arzătoare a judecătorului Boris Bîrcă de a-şi înainta benevol cererea de demisie a apărut sub impulsul faptului că domnia sa a fost depistat de către serviciile speciale în timp ce primea 5.000 de Euro cu titlu de mită. Iniţial, în cadrul operaţiunii desfăşurate de serviciile speciale ce a avut ca scop desconspirarea calităţii corupte a judecătorului, se plănuia reţinerea dlui Boris Bîrcă în flagrant. Dar se pare că aceste planuri atât de temerare au suferit „mici” modificări…

Astfel, aparent, în urma unor negocieri purtate cu autorităţile s-a ajuns la un consens, iar judecătorului Boris Bîrcă i s-a propus o soluţie de compromis: demisia, care să pară ca e solicitată din proprie iniţiativă. La o soluţie similară s-a recurs şi în cazul judecătorului Curţii de Apel Economice, Valeriu Harmaniuc, în perioada de guvernare a regimului totalitar al clanului Voronin.

Circumstanţele acestui caz aduc o serie de nebuloase, greu de desluşit, în jurul întregii istorii. De ce autorităţile s-au dovedit a fi atât de înţelegătoare şi pline de compasiune faţă de judecătorul Boris Bîrcă? De ce dl. Bîrcă a început să intereseze în mod deosebit autorităţile, încât acestea să îi urmărească atent activitatea şi să îşi concentreze atenţia asupra domniei sale?

Un lucru pare să fie evident însă: dacă scopul real al autorităţilor ar fi coincis cu cel declarat, şi anume, eliminarea corupţiei din sistemul judiciar, Boris Bîrcă ar fi trebuit să fie printre puţinii care să nu fie penalizaţi astfel de drastic pentru acte de corupţie.

În cazul în care s-ar dori cu adevărat stârpirea corupţiei din cadrul instanţelor economice – unde se ştie că actul de justiţie este comercializat fără rezerve şi că acolo justiţia a devenit un business – autorităţile ar avea zilnic ocazia să surprindă în flagrant destui judecători. Mai mult decât atât, ar putea surprinde un singur judecător vânzând justiţia pe „tarabă„ de mai multe ori pe zi.

Dar se pare că asemenea lucruri nu se întâmplă încă…

De asemenea, vehementa reformă a instanţelor economice promisă de ministrul justiţiei al Republicii Moldova, dl. Alexandru Tănase, nu mai figurează acum printre priorităţile guvernanţilor. Ar putea cineva să explice din ce cauză? Dar uneori şi tăcerea e un răspuns.

Pe moment, nu credem că printre cei din sistemul judiciar şi nu numai, mai există îndoieli asupra faptului că, judecătorul Boris Bîrcă a intrat în conflict cu cineva din aria intereselor strategice ale noii guvernări. Totodată nu a trebuie exclus nici faptul că judecătorul Boris Bîrcă ar avea „păcate de neiertat” din perioada regimului totalitarist al clanului Voronin.

Ţinem să menţionăm totodată că, Boris Bîrcă este unul dintre judecătorii Curţii de Apel Economice cu unul dintre cele mai înalte nivele de pregătire profesională şi, din acest punct de vedere, nu i se poate face concurenţă în cadrul acestei Curţi, despre a cărei componenţă nu credem că e cazul să discutăm acum. Conştientizarea aptitudinilor sale profesionale l-au determinat pe judecătorul Boris Bîrcă, în multe cazuri, să adopte poziţii dominante şi esenţiale în cadrul colegiilor în care activa. Lucru care, deseori, l-a transformat într-o persoană incomodă.

Totodată, judecătorul Boris Bîrcă a fost acela care nu a coalizat cu noua conducere a Curţii de Apel Economice, ceea ce face ca unii dintre colegii de breaslă ai domniei sale, pentru care dl Bîrcă reprezenta o serioasă concurenţă profesională, să răsufle uşuraţi la gândul demisiei judecătorului, în cazul în care nu s-a reuşit supunerea acestuia.

E un lucru firesc să fie salutate acţiunile autorităţilor sau mai bine-zis intenţiile acestora de eliminare a corupţiei, dar ca întotdeauna, aparenţele par a fi înşelătoare şi deseori acţiunile actualei guvernări dovedesc a avea, în esenţă, aceleaşi conotaţii legate de un anumit interes, aşa cum se întâmpla şi în perioada fostului regim totalitarist.

Iar cazul judecătorului Boris Bîrcă ridică semne de întrebare legate de interesele autorităţilor în îndreptarea justiţiei: se vrea într-adevăr corectarea sistemului judiciar sau se încearcă doar folosirea acestuia în scopul unor interese bine determinate, chiar dacă nu rău direcţionate? Dar se ştie „Drumul spre iad e pavat cu bune intenţii….”

În acelaşi timp, îndoielile legate de buna orientare a actualei guvernări şi suspiciunile legate de posibila aplicare de noua guvernare a unor trucuri care să îi aducă un control total asupra sistemului judiciar sunt accentuate şi alimentate şi de cazul judecătorului, Iurie Ţurcan din cadrul  Judecătoriei Economice de Circumscripţie.

Domnul Iurie Ţurcan este un personaj cunoscut şi menţionat în articole anterioare ale publicaţiei noastre. Mai exact, am descris faptul că domnul Iurie Ţurcan este acela care, pe 23 aprilie 2009, manipulat de gruparea criminală de tip „raideri” a lui Caşcei, a emis în mod abuziv o încheiere de asigurare a acţiunii, încheiere prin care s-a pus în aplicare o schemă frauduloasă e tip „raider”.

În acest caz, gruparea lui CAŞCEI (alias VADIM CIORNEA), pentru a-şi păstra anonimatul şi pentru a nu-şi asuma în mod deschis răspunderea de atac, a utilizat Procuratura Anticorupţie, având drept executor nemijlocit pe procurorul Viorel Morari, care, în aparenţă, şi-a asumat răspunderea pentru iniţierea atacului.

Ulterior, după înlocuirea regimului totalitarist, care proteja gruparea lui Caşcei, judecătorul Iurie Ţurcan a anulat încheierea emisă abuziv în aprilie (pe 15 octombrie 2009), lucru care i-a nemulţumit profund pe interlopul Caşcei şi pe procurorul Viorel Morari ,care în acest caz reprezintă interesele grupării de „raider” ale interlopului numit mai sus. Mai mult decât atât, Morari, în prezenţa mai multor persoane care pot fi martori a „promis” judecătorului Iurie Ţurcan că va avea probleme serioase.

În cadrul şedinţei CSM din 16/12/2009, la cererea Procurorului General, s-a admis începerea urmăririi penale împotriva judecătorului Iurie Ţurcan. Materialele care au stat la baza începerii urmăririi penale făceau parte dintr-un dosar penal instrumentat de procurorul Viorel Morari, intentat în 2007. Tot Viorel Morari şi-a dat concursul şi la promovarea sesizării adresate Procurorului General, pentru a se începe urmărirea penală pe numele lui Iurie Ţurcan.

Astfel, în 2009 Iurie Ţurcan a fost sancţionat disciplinar de către CSM pentru fapta care a făcut obiectul dosarului penal comisă de Ţurcan pe parcursul anilor 2007-2008.

Circumstanţele acestui caz nu indică decât faptul că Procurorul General, prin admiterea începerii urmăririi penale, i-a oferit pur şi simplu lui Viorel Morari puterea de a-şi exercita influenţa asupra judecătorului Iurie Ţurcan. Şi astfel, s-a creat un precedent prin care orice judecător ar putea fi ameninţat şi influenţat în deciziile sale, în cazuri unde un procuror sau alţii pe care îi protejează ar avea anumite interese.

De asemenea, ţinem să subliniem că recursul depus de procurorul anticorupţie Viorel Morari în ceea ce priveşte decizia de anulare a încheierii dată de judecătorul Iurie Ţurcan a fost repartizat judecătorului Maria Moraru. Se ştie că soţul domniei sale se află în prezent sub urmărire penală, cauza fiind instrumentată de aceeaşi Procuratură Anticorupţie, unde Viorel Morari este şef al Direcţiei de Conducere a Urmăririi Penale. Aceasta este o altă coincidenţă care provoacă serioase dubii, pe care noul Procuror General are obligaţia de a le epuiza …

După părerea mai multor magistraţi şi justiţiabili, judecătorul Iurie Ţurcan este primul de pe lista celor care trebuiau eliminaţi din sistemul justiţiei economice, din cauza, „viciilor” şi tarelor sale: necunoaşterea limbii române şi nivelul scăzut al pregătirii profesionale, neajunsuri care îl fac extrem de influienţabil şi uşor de manipulat pentru exponenţii puterii.

Nimic de spus despre asta, dar totuşi, în cazul dat, în modul în care s-a luat decizia urmăririi penale împotriva judecătorului Ţurcan, CSM a recurs la metode nu foarte ortodoxe, şi deloc etice, lăsându-l pe Iurie Ţurcan expus răfuielii procurorului nemulţumit de acesta.

Cazul lui Iurie Ţurcan serveşte, aşadar, ca exemplu pentru ceilalţi magistraţi şi trage un semnal de alarmă asupra pericolului pe care îl reprezintă influenţarea justiţiei ca şi consecinţă a răfuielilor cu judecătorii prin intermediul unor pârghii administrative. Acestea sunt aceleaşi tehnici aplicate şi de către fostul regim totalitarist. Aşa că… ce s-a schimbat până acum în justiţia din Republica Moldova? Poate doar stăpânii, nu şi metodele…

Totodată însă, în momentul de faţă nu considerăm justificat să afirmăm că aceste cazuri prezentate reprezintă implementarea unor politici oficiale. Dar, nu excludem că este posibil să se facă lobby în vederea promovării unor interese, fie ele personale sau de altă natură, în cadrul avansării unor reforme în justiţie.

Considerăm oportun ca atât Ministrului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii cât şi Procurorului General să li se solicite explicaţii în ceea ce priveşte aceste coincidenţe (prea multe dealtfel) strecurate în recentele acţiuni legate de sistemul justiţiei economice.

www.hicsuntleones.eu


Sursa
2010-01-15 13:30:50



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

08:00:39Cum a ajuns profesia de cercetător una din cele mai instabile în RM —» Gheorghe Cuciureanu
05:48:09Serviciul „Eco responsabil”, ediția a II-a —» BiblioCity
09:57:45Despre „Demonii. Spovedania lui Stavroghin” de la Teatrul din Cluj —» Andrei Albu - omul alb cu gînduri negre
06:31:21REZILIENȚA SOCIALĂ A CONTINENTULUI MOLDAV —» Daniel Lachi
18:53:13PATIMILE DUPĂ DOSTOIEVSKI —» Leo Butnaru
06:25:22PUTINIȘTII TREBUIE EXTIRPAȚI! —» Daniel Lachi
05:24:1710 principii de evanghelizare și ucenicie din Ioan 4-11 —» Moldova Creștină
18:59:39Bugetul IP Gimnaziul "Victor Coțofană " pe anul 2023 —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
18:54:44Informație cu privire la formarea bugetului pentru anul 2023, în IP Gimnaziul "Victor Coțofană" —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
18:48:13Raport referitor la executarea bugetului pentru anul bugetar 2022 —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
14:36:50POEME PRIN ANI / ANTOLOGIE DE ETAPĂ #12 (30 de texte) —» Leo Butnaru
13:43:04Citit în ianuarie: „Iannis cel nebun pentru Hristos” (1 și 2) de Dionysios A. Makris —» Sunt MAMĂ!
13:40:07Poliția și jandarmii ignoră reguli elementare de circulație —» Curaj.TV | Media alternativă
11:59:22Dezvoltarea spiritului antreprenorial al copiilor —» BiblioCity
10:18:34Competențele sociale și individuale pentru un job de succes —» Centrul Comunitar Instruire, Acces Informaţie Călăraşi
10:00:51Să trăim prin credință! —» Moldova Creștină
02:41:36MOLDOVENI! NOI CUM IEȘIM DIN RĂZBOI? —» Daniel Lachi
20:29:42Satan: Our Adversary —» Erik and Elena Brewer's Weblog
18:46:18Zarurile au fost aruncate… —» Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi
17:19:4734 de ani. 34 de lecții —» Sunt MAMĂ!
16:04:13Cozi de TIR-uri spre porturile Ismail, Reni, Giurgiulești, Galați —» Curaj.TV | Media alternativă
11:36:00Vacanța de iarnă a lui Dragoș —» Sandu GRECU
10:00:02Este o cinste să te ferești de certuri —» Moldova Creștină
08:11:28Strada Evreiasca e doar la Odesa? —» Curaj.TV | Media alternativă
06:47:02Întâlnire cu Iulian Filip la Biblioteca „Transilvania” —» BiblioCity