Copil geopolitic a

întinde palma spre lumină şi te naşte
din Tatăl trist în Noapte pendulînd
şi plînge
fiindcă uţii tot ce ai fost –
delfin amnezic spre Atlantida ta plutind
fiindcă simţi tot ce vei fi aici şi acum
în închisoarea fără de ieşiri
în jocul surdomut fără stăpîn

şi rîde
în faţa soarelui din palma ta născut
sub pentagrama neagră care te-a ales
destinul-ţi este scris cu paşi de leu spre dansul de copil
şi arde sîngerînd în ploi peste hotar
aşteaptă pomii să dea-n floare răstignit
şi mere de-anamneză să culegi
spre Sud te duc hierofanii de mînă
e cineva în Noapte pendulînd
balanţa care nu se strică niciodată
şi focul de la gura peşterii e viu
etern şi carnivor revii în mit

îndreaptă ochii spre Nadir îndoliat
ridică cupa ta cu vin şi cu pelin
şi bea-o pînă-n rădăcini de iad
în la minor îţi cîntă Dumnezeu
eşti viu şi gloanţele se-nfig în piept
tu rîde printre peştii care zboară
căci labirintul fără de sfîrşit
şi este scopul pentru care te-ai născut
e cineva în Noapte pendulînd
balanţa care nu se strică niciodată
şi nu uita ţărînele te cheamă
în dimineţi fantome te sărută
spre Dincolo,
spre Dans,
spre Jocul unei roţi care se-nvîrte
fără de sens, fără scop
fii un copil care se joacă…