eu rîd un lan de grîu eu plîng un mal de Prut nu mai e nimeni aici cu toţii au căzut ca frunza moartă cu toţii se hrăneau şi se-nveleau cu ziare eu înlunesc ca un nebun în toamna mea intravenoasă eu plou fierbinte peste gura caselor de nebuni larg căscată desfac cămaşa înfrunzită şi privesc cum şoarecii se mişcă pe coloana mea vertebrală care [...]