Dexteritatea vinilului…..sau de ce muzica hip-hop merită
Dintotdeauna, în toată viaţa mea am vrut ceva superior, mi-am dorit să fac ceva ce îmi place .Ceva ce am văzut la alţii şi am crezut că e pentru mine.Sau dovedit a fi o grămada de lucruri de care am vrut să mă ţin, şi nu vorbesc despre primele vise ale unui copil cum ar fi să devii fotbalist sau cîntăreaţă.
Aşa sa întîmplat că într-o zi am auzit de muzica hip-hop şi nu mi-a mai scăpat din vizor, sau mai bine zis din auz.M-a făcut să dau din cap, să ascult versurile piesei şi să inteleg că e ceva dincolo de muzica pop sau populară.Era acel altceva în care m-am regăsit şi mă emoţionează şi astăzi.
Totul a început cu un video văzut pe Moldova 1.Era Eminem cu ,,Stan’’.Fireşte că încă nu conştientizam genul de muzică ascultat, nu ştiam despre ce e vorba .Dar un început e un început.E aşa cum e, nu îl alegi.
Apoi totul a mers ca pe bandă rulantă .Am devenit un devorator de necontestat de Atomic TV.Stăteam cu ochii lipiţi de TV la orice piesă ce mă făcea să dau din cap.A urmat Paraziţii , BUG Mafia, Puya, compilaţia ,,Proiectul Verde’’,prima casetă ,primul articol din revista Bravo, primul concert la un club din sector - acum o gramadă de amintiri.
Şi totuşi: de ce muzica hip-hop.Îmi dă o stare de spirit incredibilă , ce să zic .Îmi dă mai mult tupeu , o doză de agresivitate, nu aş recomanda să mergă nimănui contra mea cînd o ard în filmul meu pe ritm de rap.Nu e o chemare la agresivitate nici de cum.Drept spus, cui nu iar plăcea să aibă o stare de spirit cînd ar simţi că nimeni din lumea asta nu-i poate face rău.Esti propriul tău stăpîn al vieţii tale, tot ce vezi în jur cheamă la o viaţă liberă.Nu există reguli predefinite, parcă nu există frică.E acea stare cînd pot spune că mă simt ca peştele în apă.Imposibil is nothing.
În muzica hip-hop exista 4 elemente mari şi late pe care nimeni nu le poate contesta. Este vorba despre MC-ing (rap), DJ-ing, graffiti şi breakdance. Unii consideră beatboxing-ul ca al cincilea element de hip hop. E un moment de dispută, în mare parte se consideră că beatboxing-ul face parte din prima categorie.Orice adolescent s-a visat cu microfonul în mînă dînd cele mai tari versuri.Sala sare în aer, toţi dau din mînă, de parcă ar fi în tranşă.Mai tîrziu sau mai devreme toţi au filmul ăsta în cap.În realitate să aduci sala la extaz e o adevarată performanţă, reuşesc acest lucru doar cei mai buni.
În scurt timp mi-am evaluat şi eu capacitatea mea de a scrie rînduri şi de a închega versuri cu sens ce se citeste printre rînduri, dar eşuez întotdeauna.De fapt visul meu este să am într-o zi tehnica pentru DJ-ing.Îmi închipui nişte platane noi-nouţe din care dau drumul la scratching.
Cred că aici e momentul să explic ce este ,,dexteritatea vinului’’.Să nu credeţi că o să scot acum o concepţie super şmecheră, care cică ar trebui sa revoluţioneze muzica hip-hop. Dexteritate, dupa dicţionar înseamnă abilitate şi îndemînare iar vinilul este suportul principal de hip-hop pentru DJ.În intelesul meu, în expresia mea metaforică ,,dexteritatea vinului’’înseamnă poate că muzica hip-hop e aproape unica care încercă să transmită un mesaj ce te face să asculţi versurile care pot fi complexe, pur şi simplu îţi penetrează sufletul cu un filling de neînlocuit.Nimeni nu m-ar înţelege dacă nu ar fi ascultător al genului dat.
Pentru neiniţiaţi muzica asta poate fi un zîngănit stupid cu versuri vulgare, care nu are ce transmite şi nici de cum nu atinge sufletul.Orice părere e respectată mai ales ca şi în orice alt domeniu sunt lucruri de calitate şi pe de altă parte, gunoi.Prin analogie există şi muzică divină în hip-hop şi falsuri care trebuie aruncate.
Tocmai de acea chem la dexteritate,vezi mai sus înţelesul după dex al acestui cuvînt.Personal prefer să ascult şi apoi să critic, să îmi lărgesc vizorul de artişti şi trupe ascultate, şi nu îmi e ruşine să spun că nu îmi place de X sau Y fiindcă apreciez acum mai mult A sau B.Faptul că trebuie să fii critic e esenţial.Numai aşa poţi găsi nişte melodii bune pe care le pun în playlist.
Sursa
2010-01-10 18:02:49