“Nu mai mergeţi la PATRIA”: “Patria” nu este patriotă

„Vrem filme traduse în română!”, susţin peste 430 de membri ai grupului „Nu mai mergeţi la PATRIA”, creat pe reţeaua de socializare Facebook.
Facebookerii revoltaţi de politica lingvistcă promovată de cea mai cunoscută reţea cinematografică din R. Moldova boicotează, deocamdată pe Internet, cinematografele „Patria”, asta din cauza „politicii discriminatorii dusă de această instituţie”. „Ieri am fost la cinema cu fiica mea. Am vrut să vedem «Povestea de Crăciun». Am întrebat în ce limbă e filmul şi mi s-a spus direct: La noi toate filmele sunt în limba rusă”, povesteşte Vitalie Dogaru, citat de administratorul şi creatorul grupului „Nu mai mergeţi la PATRIA”, Victor Ciobanu.

La rândul său, administratorul grupului „Nu mai mergeţi la PATRIA” se întreabă, în prezentarea din profilul grupului, cum de „Patria” – o reţea de cinematografe care propune filme exclusiv în rusă – a reuşit „să devină un monopol într-o ţară a cărei limbă de stat este româna”. „E simplu, datorită ignoranţei cetăţenilor”, susţine Victor Ciobanu, îndemnându-i pe facebookeri să protesteze şi să nu mai meargă la „Patria”.

Într-un comentariu postat recent, Ciobanu scrie că a citit mai multe comentarii despre preţul pipărat al traducerilor în română, dar „cum rămâne cu Patria.md, site-ul oficial al popularei instituţii cinematografice moldoveneşti, cu versiune doar în limba rusă?”, se întreabă facebookerul.

E de notat că problema filmelor dublate în rusă şi rulate în cinematografele „Patria” a fost semnalată în repetate rânduri de bloggeri. Unii dintre aceştia au ironizat pe seama brandului „Patria”, care mai degrabă ar fi trebuit să fie „Rodina”, echivalentul său rusesc.

„De ce ar trebui noi să mergem la cinematograf şi să vedem filme în rusă? Pentru că avem o minoritate rusă care reprezintă aproximativ 10%? Sau poate pentru că nu ne respectăm pe noi înşine? Dacă „Patria” nu are destui bani pentru a traduce filmele (deşi reprezintă un monopol pe piaţă, iar monopolurile au venituri extraordinare), să ruleze filmele în engleză. Noi ştim rusa, să ne perfecţionăm engleza!”, scria, încă în martie 2009, Alexandru Cozer pe blogul său.

Cinematografe „Patria” sunt în Chişinău, Bălţi, Ungheni şi Cahul. „Patria” este unica reţea de cinematografe din R. Moldova.

autor: Ion Uruşciuc


Sursa
2010-01-03 15:15:20



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

19:41:00...de scris —» Mihai Dohot - impresii şi opinii personale
06:51:00Resetări —» Andrei LANGA. Blogul personal
05:57:13DIN COSMOGRAME —» Leo Butnaru
22:40:28La 12 „trecute fix” —» Curaj.TV | Media alternativă
22:40:28La 12 „trecute fix” —» Curaj.TV | Media alternativă
08:14:00DIN REVISTA TINERILOR —» Leo Butnaru
09:01:09Nou: Sauvignon Blanc BIO de la Gogu Winery —» Fine Wine
07:29:00DIN STRICTUL NECESAR —» Leo Butnaru
13:48:09Eugenia Botnaru, actriță de teatru și film —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
07:29:00POETUL DIN SUFLETUL PROZATORULUI —» Leo Butnaru
04:57:00MAMA A TOATE —» Leo Butnaru
13:42:00Casă —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:42:00Casă —» Andrei LANGA. Blogul personal
13:16:11Universul pluridimensional al lui Matei Vișniec —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
10:02:32Ultima bancă: Floarea vieții, roluri de gen, childfree și altele (3 epis.) —» Curaj.TV | Media alternativă
15:15:00Plajă —» Andrei LANGA. Blogul personal
15:15:00Plajă —» Andrei LANGA. Blogul personal
17:55:09Mariana Bahnaru: „Emoție în fiecare rol…” —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
12:49:00DESPRE DOUĂ VICTORII. UNA DE LA CHIȘINĂU —» Leo Butnaru
05:19:00POEME DIN VATRA —» Leo Butnaru
10:05:39Vasile Constantin, actor de teatru și cinema —» Biblioteca de Arte 'Tudor Arghezi'
18:09:36DECLARAȚIE DE RĂSPUNDERE MANAGERIALĂ —» Blogul elevilor din satul Chetrosu
12:27:00MICILE BUCURII ALE VIEȚII —» Leo Butnaru
14:51:00Lansarea proiectului ,,Îmbunătățirea calificărilor profesionale și a oportunităților de angajare pentru refugiații ucraineni stabiliți în nordul Republicii Moldova” la Rîșcani —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
14:20:03Loteria Națională a Moldovei, dublu câștigător la Blask Awards —» Sandu GRECU