Medalion
Îmbrăcată doar în colier
Alunec ca un şarpe spre tine.
În cerşafuri ca prin nisip pier
Eşti atât de tandru şi e atât de bine.
Totul dintr-o dată e atât de fierbinte,
Ca ciocolata cu lapte, dulce, ne topim.
Suntem departe de raţiuni şi cuvinte,
Curgem unul spre altul – ne contopim.
Aud cum de dorinţă, tâmplele îţi zvâcnesc,
Picături de transpiraţie îţi aleargă pe spate,
Ca lumânările parfumate creierii se topesc
Morfina ne îneacă şi ne duce departe.
Umbrele noastre proiectate pe perete
Se frământă, se pierd, se împletesc,
Sălbatice şi flămânde au sfâşiat din tapete
Şi explodând, pe canapea se risipesc.
Vreau să ţip, dar ai ferecat cu dinţii vânjoşi
Buzele-mi hapsâne ce te-au subjugat.
Unghiile mi-am înfipt în pectorali-ţi viguroşi
Şi cine suntem ambii am uitat.
Camera e plină cu aburi voluptoşi de plăcere
Tremurăm ca de friguri ajungând la apogeu,
Totul se cristalizeaza în fulgi de extaz şi miere
Ai fost atât de perfect, eşti un zeu.

Sursa
2009-12-20 17:57:44