“futai cu medicu”

Ăsta cred că ar fi futaiu’ total. După ce-şi îngrijeşte pacientul, îi dă tot felul de mixturi, sfaturi încurajatoare, după ce-şi foloseşte chiar şi bisturiul ca să-l scape din ghiarele morţii, medicul salvator îi mai dăruieşte iubitului pacient şi câteva minute de dragoste-futai. Poate fi ceva mai sublim şi mai înălţător decât dragostea între un profesionist în halat alb şi un pacient suferind, ţinut captiv în ghiarele morţii, din care poate fi scăpat doar de ştiinţa acumulată de discipolul lui Hipocrate şi dragostea lui mai imaculată decât halatul alb şi scrobit, purtat cu decenţă şi dăruire zi de zi întru salvarea pacienţilor? Întrebarea e, bineînţeles, retotică.

Ar mai avea câteva cugetări la eterna temă a dragostei, de multe ori neîmpărtăşite, dintre medic şi pacient, însă, cu părere de rău, nu există feed-back-ul pe care mi l-aş fi dorit. Încerc din răsputeri să satisfac curiozitatea scăpată din lanţ a unor internauţi, dar ei ni-şi exprimă nici dezamăgirea, nici admiraţia, nici extazul sau repulsia vizavi de textele mele, axate pe căutările lor. Sper că măcar aici, la textul acesta mă voi înşela…