Cum suferă ai noştri din Bucovina

În Bucovina de Nord şi raioanele Teceu şi Rahău din Transcarpatia trăieşte cel mai mare număr de etnici români, conform recensămintelor ucrainiene. Numărul de studenţi români la Universitatea din Cernăuţi a scăzut rapid în perioada sovietică. În 1991-92, ultimul an de conducere sovietică, numărul acestora era de doar 4,44% (434 din 9.769 studenţi în total) . În personalul facultăţilor este evidentă slaba reprezentare a românilor. În acelaşi an universitatea avea 465 profesori ucrainieni (77,1%), 102 ruşi (16,9%), 9 moldoveni (1,4%), 7 români (1,1%), 6 belaruşi (0,9%), etc. Chiar şi după declaraţia de independenţă a Ucrainei, numărul studenţilor români la Universitate a continuat să scadă la numai 3,9% în 1992-93, mult mai puţin decât procentajul populaţiei române din regiune. Din 1997, s-au oferit burse unor studenţi pentru a studia la universităţi din România. În 2001 Alianţa Creştin-Democratică a Românilor din Ucraina a raportat lipsa de posibilităţi a românilor de a studia laCernăuţi în limba lor maternă.

Trebuie făcută observaţia că situaţia este identică şi pentru celelalte minorităţi din Ucraina, iar sistemul de educaţie superioară este în limba ucraineană, majoritatea universităţilor neoferind educaţie nici în limba rusă, deşi limba rusă este limba maternă pentru o parte mai mare a populaţiei din Ucraina.
În acelaşi timp există şcoli cu predare în limba română, de asemenea ziare, canale TV şi radio. Organizaţiile româneşti au reclamat şi faptul că 19 sate locuite de români nu mai beneficiază de şcoli în limba maternă, situaţia lor fiind mai rea decât era sub regimul sovietic.
Cetăţile moldoveneşti din Ucraina (Hotin, Cetatea Albă) sunt prezentate ca fiind succesiv slave (Haliciene, Polono-lituaniene) apoi turce, fără nici-o referinţă la trecutul lor românesc. Satele româneşti din Bugeac au rămas debotezate în ciuda cerinţelor locuitorilor (1991: Adămeşti=Primorske, Păpuşoi=Rascoşne, Gălileşti=Desantne, Jibrieni=tot Primorske, Frumuşica-Veche=Alexandrivka, Frumuşica-Nouă=Mykolaivka, Zoreni=Staroselie). În Ucraina, prezenţa românească în dreapata Nistrului este redată excluziv ca o ocupaţie străină, nicidecum ca o parte din rădăcinile istorice ale acestor regiuni.
Nu ne luaţi ce avem mai scump !

Sursa
2009-12-11 20:16:05



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

14:04:54Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
02:50:14Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
21:20:00Țara mea și a ta —» Doar înainte
14:58:13Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
06:48:00STRICUL NECESAR —» Leo Butnaru
13:31:49Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
05:30:00Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
16:38:30Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
14:52:11Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
09:16:47Nou: Castel Mimi Rara Neagră 2024 —» Fine Wine
08:00:00SĂ FIM SERIOȘI... —» Leo Butnaru
18:33:21Discuții la festivalul de film feminist —» Curaj.TV | Media alternativă
14:19:41Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
13:30:57#Alegeri2025Moldova: Am intrat în alegeri sau încă nu? —» Curaj.TV | Media alternativă
08:00:17A început un nou sezon de vinuri bune la Vinaria din Vale —» Fine Wine
05:25:00DIN PASIENȚE —» Leo Butnaru
03:57:34Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
03:50:47Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:25:41Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
15:25:41Fără Titlu —» Путепроводные Заметки
13:44:00NOE —» Andrei LANGA. Blogul personal
08:49:00Paradigmă —» Andrei LANGA. Blogul personal
08:49:00Paradigmă —» Andrei LANGA. Blogul personal
05:26:00DESPRE PERSONALITĂȚI —» Leo Butnaru
03:38:05Fără Titlu —» Путепроводные Заметки