Cum suferă ai noştri din Bucovina

În Bucovina de Nord şi raioanele Teceu şi Rahău din Transcarpatia trăieşte cel mai mare număr de etnici români, conform recensămintelor ucrainiene. Numărul de studenţi români la Universitatea din Cernăuţi a scăzut rapid în perioada sovietică. În 1991-92, ultimul an de conducere sovietică, numărul acestora era de doar 4,44% (434 din 9.769 studenţi în total) . În personalul facultăţilor este evidentă slaba reprezentare a românilor. În acelaşi an universitatea avea 465 profesori ucrainieni (77,1%), 102 ruşi (16,9%), 9 moldoveni (1,4%), 7 români (1,1%), 6 belaruşi (0,9%), etc. Chiar şi după declaraţia de independenţă a Ucrainei, numărul studenţilor români la Universitate a continuat să scadă la numai 3,9% în 1992-93, mult mai puţin decât procentajul populaţiei române din regiune. Din 1997, s-au oferit burse unor studenţi pentru a studia la universităţi din România. În 2001 Alianţa Creştin-Democratică a Românilor din Ucraina a raportat lipsa de posibilităţi a românilor de a studia laCernăuţi în limba lor maternă.

Trebuie făcută observaţia că situaţia este identică şi pentru celelalte minorităţi din Ucraina, iar sistemul de educaţie superioară este în limba ucraineană, majoritatea universităţilor neoferind educaţie nici în limba rusă, deşi limba rusă este limba maternă pentru o parte mai mare a populaţiei din Ucraina.
În acelaşi timp există şcoli cu predare în limba română, de asemenea ziare, canale TV şi radio. Organizaţiile româneşti au reclamat şi faptul că 19 sate locuite de români nu mai beneficiază de şcoli în limba maternă, situaţia lor fiind mai rea decât era sub regimul sovietic.
Cetăţile moldoveneşti din Ucraina (Hotin, Cetatea Albă) sunt prezentate ca fiind succesiv slave (Haliciene, Polono-lituaniene) apoi turce, fără nici-o referinţă la trecutul lor românesc. Satele româneşti din Bugeac au rămas debotezate în ciuda cerinţelor locuitorilor (1991: Adămeşti=Primorske, Păpuşoi=Rascoşne, Gălileşti=Desantne, Jibrieni=tot Primorske, Frumuşica-Veche=Alexandrivka, Frumuşica-Nouă=Mykolaivka, Zoreni=Staroselie). În Ucraina, prezenţa românească în dreapata Nistrului este redată excluziv ca o ocupaţie străină, nicidecum ca o parte din rădăcinile istorice ale acestor regiuni.
Nu ne luaţi ce avem mai scump !

Sursa
2009-12-11 20:16:05



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

11:53:58Sudul nu servește TVA —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
05:13:00DESTINUL CĂRȚILOR —» Leo Butnaru
04:41:00LACONIC YES-EU —» Leo Butnaru
12:30:00,,Direcții strategice de activitate a bibliotecii în anul – 2026” —» Biblioteca Publică or.Rîşcani
05:17:00JURNAL —» Leo Butnaru
17:40:00Republica Moldova își prezintă sectorul IT în Germania și promovează noi parteneriate tehnologice 🛰️ —» Sandu GRECU
16:58:00Drum deschis spre carieră: UTM și AMALT semnează un parteneriat pe 5 ani pentru studenți 🧑‍🎓 —» Sandu GRECU
10:35:00Cum pot comunitățile utiliza eficient energia și face economii pe timp de iarnă și vară? —» Sandu GRECU
10:20:00Utilizăm energia eficient - soluții de eficiență energetică în gospodărie —» Sandu GRECU
08:13:07Mundus Vini: un vin surpriză ia titlul „Best of show Moldova sparkling” —» Fine Wine
07:09:00DIN POEZIA ITALIANĂ —» Leo Butnaru
17:59:00DIALOG DESPRE ARTA TRADUCERII —» Leo Butnaru
07:32:02Arhitectura unui brand personal sau profesional: între substanță, diferențiere și încredere —» Efrosnatalita’s Blog
06:08:00DIN COSMOGRAME —» Leo Butnaru
21:41:54Industria calului în galop —» APort | "Pentru un român care știe citi, cel mai greu lucru e să nu scrie." I.L. Carag
18:50:24Vai sărmana turturică… adăpostită la Purcari! —» Fine Wine
11:55:26Mărțișor, 2026 —» CHIŞINĂU MUZICAL | Blogul Bibliotecii de Arte "Tudor Arghezi"
06:09:00VIN SĂRBĂTORILE —» Leo Butnaru
06:39:00DIN POEZIA LUMII —» Leo Butnaru
07:42:00Женское счастье. —» Александр Ищенко - Размышления
06:38:00MINISTERUL... MISTERIULUI —» Leo Butnaru
07:09:00Alone —» Andrei LANGA. Blogul personal
06:15:00REFLECȚII —» Leo Butnaru
17:18:00Calea Lactee —» Andrei LANGA. Blogul personal
07:24:00DIN POEZIA EUROPEI —» Leo Butnaru