Rezoluția simpozionului internațional Românii din afara granițelor. Europa de lângă noi.
În perioada 20-22 noiembrie 2009, ASTRA Iași, Despărțământul ”Mihail Kogălniceanu” a organizat Simpozionul Internațional Românii din afara granițelor. Europa de lângă noi. Identitate și multiculturalitate în Bucovina istorică. Familia Hurmuzachi – emblemă a istoriei naționale. Liga Studenților Basarabeni din România a avut 2 reprezentanți în cadrul sesiunii de comunicări. Petru Ciolpan, președinte al GIRB Suceava, a avut o alocuțiune întitulată Șansa Europeană a Republicii Moldova, iar eu, Tudor Cojocaru, președinte al LSB București, am prezentat rezultatele cercetării mele privind percepția studenților basarabeni din România asupra propriei lor identități naționale.
Redau în continuare rezoluția evenimentului, precum și programul conform căruia s-a desfășurat acesta.
Rezoluția
În perioada 20-22 noiembrie 2009 s-a desfăşurat, la Iaşi, Simpozionul internaţional Românii din afara graniţelor ţării. Europa de lângă noi. Identitate şi multiculturalitate în Bucovina istorică. Familia Hurmuzachi – emblemă a istoriei naţionale, eveniment organizat de Despărţământul Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi în colaborare cu Muzeul Literaturii Române Iaşi. La lucrări au participat reprezentanţi ai unor comunităţi româneşti din imediata vecinătate a statului român, istorici şi filologi din România, Republica Moldova, Ucraina şi Serbia, precum şi lideri ai unor organizaţii ale studenţilor basarabeni în România. În urma discuţiilor referitoare la comunicările prezentate în Atelierele Simpozionului (Atelier editorial, Atelier Vest, Atelier Bucovina, Atelier Basarabia, Atelier Sud şi Atelier Hurmuzachi), precum şi a dezbaterilor şi a propunerilor din cadrul Mesei rotunde (intitulată Drepturile omului / minorităţii româneşti în Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia),
A fost adoptată următoarea rezoluţie:
1. Analizând situaţia existentă în momentul actual, participanţii la eveniment au constatat că, în comparaţie cu anii anteriori, s-au produs schimbări de impact în privinţa realităţilor din Republica Moldova, stat care şi-a formulat clar, în ultima perioadă, opţiunile de reintegrare în patrimoniul cultural-istoric european. De aceea, adresăm un apel către organismele diriguitoare ale statului român – Preşedinţie, Parlament, Guvern –, precum şi către mass-media şi către societatea civilă pentru continuarea sprijinirii aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova. Apreciem, astfel, implicarea nemijlocită a statului român în continuarea susţinerii tinerilor români originari atât din Basarabia, nordul Bucovinei şi Transnistria, cât şi din Timocul sârbesc şi cel bulgăresc, Voivodina, Albania, Macedonia, aflaţi la studii în România.
2. Din dezbaterile şi discuţiile ce au avut loc în cadrul Simpozionului, s-a desprins necesitatea implicării mult mai eficiente a organismelor specializate ale statului român în cunoaşterea şi soluţionarea unor probleme specifice românilor din vecinătatea imediată. Ţinem să (re)aducem, astfel, în atenţia factorilor decizionali ai statului român, necesitatea coagulării şi promovării unei politici de sistem referitoare la elementul etnic românesc din jurul României, care să fie aplicată în mod consecvent, indiferent de mutaţiile politice survenite în România. Având în vedere acest aspect, solicităm, în urma semnalelor îngrijorătoare primite inclusiv din partea unor participanţi, modificarea atitudinii organismelor diplomatice româneşti din Ucraina, Republica Moldova şi Serbia faţă de cetăţenii români şi faţă de etnicii români trăitori în aceste state, pentru ca aceştia să nu mai fie priviţi şi trataţi, în diverse situaţii, ca „români de mâna a doua”.
3. Constatând situaţia îngrijorătoare provocată de nerespectarea drepturilor fireşti ale elementului etnic românesc din unele state vecine, facem apel către conducerea statului român în ideea de a interveni pentru respectarea acordurilor şi a angajamentelor pe care Ucraina şi Serbia şi le-au asumat în legătură cu drepturile minorităţilor naţionale. Solicităm, de asemenea, intervenţia şi implicarea autorităţilor, precum şi a mediilor ştiinţifice naţionale şi europene, în sprijinirea istroromânilor ameninţaţi cu dispariţia etnică şi cu anihilarea completă şi definitivă a dialectului lor. Totodată, dorim să evidenţiem necesitatea aplicării unei politici coerente şi corecte faţă de blocul etnic românesc din Transnistria, nevoit să suporte presiuni deosebite în contextul specific regiunii, ceea ce va duce, în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, la dispariţia sa.
4. Adresăm un apel către mass-media din România în ideea reflectării corecte şi permanente a situaţiei românilor de lângă noi, nu doar a unor momente precum cel din 7 aprilie 2009.
5. Pornind de la ideea generoasă a valorificării potenţialului cultural, economic şi ştiinţific al elementului românesc din jurul României, subliniem necesitatea implicării forurilor diriguitoare şi a reprezentanţilor vieţii ştiinţifice din România în elaborarea şi coordonarea unor programe şi proiecte care să contribuie la propăşirea şi ridicarea culturală, spirituală şi educaţională a acestuia. Prezenta Rezoluţie va fi dată publicităţii în România, Republica Moldova,
Ucraina, Serbia, Bulgaria şi Ungaria.
Iaşi, 22 noiembrie 2009
Vineri, 20 noiembrie 2009
Orele 1400-2200 – Primirea invitaţilor. Vizitarea Expoziţiei „Acasă la
noi” a laureaţilor Concursului internaţional de arte plastice „N. N.
Tonitza”, realizată cu sprijinul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei
(prezintă Prof. Mihai Zaiţ şi scriitorul Valentin Talpalaru). Cina.
Sâmbătă, 21 noiembrie 2009
DESCHIDEREA OFICIALĂ A SIMPOZIONULUI
CUVINTE DE DESCHIDERE ŞI SALUTURI (orele 900-1000)
Prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, Prorector al Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Prof. univ. dr. Victor Grecu, Vicepreşedinte Astra
Conf. univ. dr. Sergiu Musteaţă, Preşedinte al Asociaţiei
Istoricilor din Republica Moldova
Dr. Dan Jumară, Director al Muzeului Literaturii Române Iaşi
Prof. Areta Moşu, Preşedinte al Despărţământului Astra „Mihail
Kogălniceanu” Iaşi, Vicepreşedinte Astra
COMUNICĂRI ÎN PLEN (orele 1000-1100)
Victor Grecu (Sibiu), Identitate, integrare, globalizare în
ideologia românească până la Marea Unire
Ion Agrigoroaiei (Iaşi), Bucovina sub semnul Marii Uniri
Gheorghe Jernovei (Cernăuţi), Românii din regiunea Cernăuţi
(Ucraina): probleme actuale de conservare a identităţii naţionale
Sergiu Musteaţă (Chişinău), Adevărul despre manualele de
istorie integrată din republica Moldova ascuns de comunişti
ATELIER EDITORIAL (orele 1100-1130)
Lansări de publicaţii
▪ Ionuţ Nistor, „Problema aromână” în raporturile României cu
statele balcanice 1903-1913, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru
Ioan Cuza”, 2009;
▪ Iulian Sînzianu, „Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească”.
De la anexarea ţaristă la aniversarea a „650 de ani de la
întemeierea Ţării Moldovei”, Iaşi, Editura Pim, 2009;
▪ „Revista română”, anul XV, nr. 4 (58), noiembrie 2009 – redactorşef
Liviu Papuc;
▪ „Chronos. Revistă de istorie”, anul VII, nr. 1-2 (12-13) – redactor-şef
Iulian Pruteanu-Isăcescu (prezintă Anton Despinescu);
▪ „Constelaţii ieşene”, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009 –
redactor-şef Mircea-Cristian Ghenghea.
ATELIER VEST (orele 1130-1230)
Nicolae Ciobanu (Chişinău), Lupta clerului şi a credincioşilor din
Transilvania pentru apărarea Ortodoxiei în secolul al XVIII-lea
Viorel Hodiş (Cluj-Napoca), „Europeanul” de lângă noi
Mihaela Teodor (Iaşi), Contribuţii la studiul Asociaţiunii Astra.
Momente din activitatea publicistică din perioada 1944-1947, în noi
documente de arhivă
Dorel Man (Cluj-Napoca), Acad. Alexandru Lapedatu (1876-1950)
şi Biserica
Ilarion Ţiu (Bucureşti), Exilul legionar după al doilea război
mondial. Studiu de caz: Iosif Constantin Drăgan
Dezbateri, discuţii (orele 1230-1330)
Masa de prânz (orele 1330-1500)
ATELIER BUCOVINA (orele 150o-1640)
Elena Bedreag (Iaşi), Grămeştii din nordul Moldovei şi
stăpânirile lor
Lucian-Valeriu Lefter (Iaşi), Satele boierilor Micleşti de la
ţinutul Hotinului
Mihai-Bogdan Atanasiu (Iaşi), Câteva sate Cantacuzineşti din
Bucovina
Ciprian-Ion Stoian (Iaşi), Prezenţe bucovinene în boierimea
Moldovei – prima jumătate a secolului al XIX-lea
Ciprian Teodorescu (Iaşi), Elemente ale unei structuri identitare
în opera folcloristului Florea Marian
Daniel-Valeriu Boboc (Iaşi), Alegerile parlamentare din
Bucovina din perioada 1919-1928
Dana-Ramona Vatamaniuc (Bucureşti), Presa minorităţilor din
Bucovina interbelică
Vasile Bîcu (Herţa), Grupul editorial „Cuvântul” – primele titluri
de carte în limba română apărute în Ţinutul Herţei în perioada
postbelică
Nicoleta Vasilcovschi (Iaşi), Interculturalitate şi diversitate în
Cernăuţi
ATELIER BASARABIA (orele 1640-1740)
Bogdan Andriescu (Sibiu), Vizita canonică a Mitropolitului
Nicolae Bălan în Basarabia (1941). Reflectarea acesteia în presa
românească
Petru Ciolpan (Suceava), Şansa europeană a Republicii Moldova
Tudor Cojocaru (Bucureşti), Comunitatea studenţilor basarabeni
din România. Abordare critică
Octavian Ţîcu (Chişinău), Identitatea românească din Republica
Moldova între „primordialism” şi „constructivism”; reflecţii asupra
perioadelor sovietice şi post-sovietice
Viorica Ţîcu (Chişinău), Regiunea nistreană în politica Federaţiei
Ruse
Octavian Zelinski (Anenii Noi), Perspectivele proiectelor de
cooperare transfrontalieră Republica Moldova – România
Stelian Dumistrăcel (Iaşi), titlu rezervat
MASĂ ROTUNDĂ – Drepturile omului / minorităţii
româneşti în Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria,
Serbia (orele 1740-1930)
Invitaţi: Tudor COJOCARU, Daniel BRUNESCU, Petru CIOLPAN,
Dumitru SORBALĂ, Ion MUŞET, Sergiu MUSTEAŢĂ, Nicolae
CIOBANU, Ramona POTOROACĂ, Ivo Filippov GHEORGHIEV,
Zvonko TRAILOVIČ, Vasile BÎCU, Gheorghe JERNOVEI, Victor
GRECU, Areta MOŞU, Mircea-Cristian GHENGHEA
MOMENT ARTISTIC (orele 1930-2000) – Grupul „Trio” de la
Colegiul Naţional de Artă „O. Băncilă” Iaşi (flaut: Maria Vizitiu /
violoncel: Lorena Mandache / pian: Iuliana Hâncu / coordonator:
Prof. dr. Liliana Baciu)
Cina (2000-2130)
Duminică, 22 noiembrie 2009
ATELIER SUD (orele 930-1020)
Ionuţ Nistor (Iaşi), Sistemul şcolar românesc din Macedonia în
anii războiului (1940-1944)
Ivo Filippov Gheorghiev (Vidin), Perspective de dezvoltare a
şcolii şi bisericii româneşti în Timocul bulgăresc
Ramona Potoroacă (Sibiu), Istroromânii în lumina relatărilor de
călătorie din secolele XIX-XX
Zvonko Trailovič (Sibiu), Ce înseamnă să fii etnic român în
Timoc (realităţi culturale, politice şi religioase)
ATELIER HURMUZACHI (orele 1020-1120)
Liviu Papuc (Iaşi), Constantin Hurmuzachi – gazetar şi
parlamentar
Doru Scărlătescu (Iaşi), Eminescu traducător al lui Eudoxiu
Hurmuzachi
Mircea-Cristian Ghenghea (Iaşi), Români despre români –
„Gazeta de Transilvania” în „Bucovina”
Mihai-Ştefan Ceauşu (Iaşi), Eudoxiu Hurmuzachi – omul politic
Dezbateri, discuţii (orele 1120-1220)
Sursa
2009-12-02 00:14:09