Persistenţa variabilelor necunoscute în jocurilor politice de la Chişinău forţează actorii locali să se concentreze preponderent pe factorii exogeni. Liberalii înclină spre Vest, axându-se preponderent pe România şi structurile europene şi euroatlantice; democraţii oscilează între Est şi Vest, moderând retorica pentru a obţine în egală măsura atenţia Rusiei şi şi cea a UE (înţelegând foarte bine iminenţa procesului de consolidare a parteneriatului ruso-comunitar). [...]