Probabil titlul acestui articol vă pune puţin pe gânduri.. ei bine: am fost la ţară în weekend’ul acesta. M-am bucurat de ziua satului, de vremea caldă de afară (dimineaţa umblam în maiou). După sărbătoritul de ieri, azi am plecat la un prieten… Mda, ca la hram: diferiţi oameni, diferite teme abordate, însă cea mai predominantă: POLITICA!
O discuţie ce se disputa între oameni maturi… oameni ce au trecut prin multe… Fiind copii pe timpul războiului II mondial, apoi cetăţeni ai URSS. Au luptat pentru numele acestei Republici…
Abordând această temă, eu… intru în discuţie zicînd: DA EU’s COMUNIST! Şi ce-i rău în asta…? Cîteva secunde şi parcă le-am furat ceva: întrebări, critici, poate dezămăgiri… 10 minute aprinse, care e viitorul RM, etc…
Mda, Dn’ul Mihai, pe care-l stimez de altfel, crezînd că chiar-s comunist a încercat să-mi deschidă ochii, să demonstreze că am dreptul la părere, însă opinia mea e greşită! În final, am cedat, spunînd că nu-s comunist şi nici nu am de unde să fiu! … Dn. Mihai… nuştiu ce s-a gîndit, însă a ridicat umerii… nimic nu a spus, ce s-a gîndit… greu de spus. Poate la anul ne revedem, mi-ar plăcea, numai că cine ştie ce ne aşteaptă pînă atunci… “Pe 10 minute comunist”, sau voi spune contrar: “Pe 10 minute liberal”…?
“