Se invocă de multe ori argumentul că religia în şcoli e opţională, nu obligatorie, deci ar fi legitimă pentru că nu încalcă principiul separării bisericii în stat. Totuşi, se uită amănuntul cel mai important: salarizarea profilor de religie. La formarea simbriei lor contribuie toţi contribuabilii, indiferent de convingerile religioase sau de lipsa lor, ateii, agnosticii, dar şi mulţi cetăţeni repudiaţi în sensul adevărat al cuvântului de Biserică. În plus, profii de religie, popii dispun de o mulţime de pârghii, folosesc subtil presiunea, şantajul psihic pentru a-i determina pe toţi elevii dintr-o comunitate, inclusiv pe cei total indiferenţi la învăţăturile biblice, să “aleagă” disciplina “opţională” Religia.

Toate aceste detalii nesemnificative n-ar trebui oare puse obligatoriu în discuţie atunci când se discută vizavi de acceptarea religiei în şcoli, măcar şi pe post de materie opţională de studiu?

enervant.wordpress.com