În viziunea cercetătorilor Vechiului Testament nu există o interpretare care să aibă o aprobare largă.
Acestei cîntări i se atribuie prin acordul unanim al cercetătorilor înalte calităţi poetice în exprimarea caldelor emoţii ale iubirii omeneşti. Încorporată ca o unitate în canonul evreiesc, ea trebuie să fie considerată mai degrabă un singur poem, decît o colecţie de cîntări. Ea are drept părţi componente monologuri, solilocvii şi apostrofe.
Interpretarea literală ar putea părea cititorului cea mai naturală. Personajul principal pare să fie o fecioară sulamită care este adusă dintr-un mediu pastoral în palatul regal al lui Solomon. În vreme ce împăratul o curtează pe această fată de la ţară, avansurile îi sînt respinse. Splendoarea palatului şi apelul coral al femeilor de la curte nu reuşesc s-o impresioneze. Ea tînjeşte cu pasiune după primul ei iubit. În final conflictul se rezolvă, ea respingînd avansurile împăratului şi întorcîndu-se la eroul ei păstor.
Pentru interpretarea acestei cărţi poetice in această manieră, se poate folosi ca ghid următoarea analiză:
I. Fecioara sulamită la curtea regală 1:1-2:7
Întîmpinarea de către doamnele de la curte 1:2-4
Replica fecioarei 1:5-7
Răspunsul doamnelor de la curte 1:8
Vorbeşte împăratul 1:9-11
Fecioara se adresează doamnelor de la curte 1:12-14
Împăratul se adresează fecioarei 1:15
Apostrofa fecioarei 1:16-2:1
Vorbeşte împăratul 2:2
Fecioara către doamnele de la curte 2:3-7
II. Fecioara intr-un palat de ţară 2:8-3:5
Amintiri despre iubitul ei de la ţară 2:8-17
Un vis 3:1-5
III. Chemarea impăratului 3:6-4:7
O paradă regală — intră împăratul 3:6-11
Împăratul o curtează pe fecioară 4:1-7
IV. Fecioara reflectează 4:8-6:3
Implorările iubitului ei păstor 4:8-5:1
Un vis 5:2-6:3
V. Impăratul işi reinnoieşte cererea 6:4-7:9
Avansurile de dragoste ale împăratului 6:4-13
Apelul doamnelor de la curte 7:1-9
VI. Reunirea fecioarei cu iubitul ei 7:10-8:14
Dorul ei după iubitul păstor 7:10-8:4
Intoarcerea 8:5-14
