Nu mă înţeleg cu noua putere, ţuşti la Moscova, să mă plâng. Nu pot să adun voturi pentru a ajunge preşedinte, bilet, avion, Moscova. La 18 ani de la obţinerea independenţei cine poate spune cu siguranţă că deciziile cu privire la viitorul Republicii Moldova şi a moldovenilor se iau la Chişinău? Nu, totul se hotărăşte la Moscova, Moscova cea care prinde la putere, care îşi umflă muşchii şi spune “redevin ce am fost odată. O mare putere internaţională”.

 

Cine ştie olecuţă de istorie îşi aminteşte cum erau numiţi domnitorii în perioada fanariotă. A fost o perioadă ruşinoasă pentru două ţărişoare româneşti. Cei care se visau domnitori, încărcau căruţe cu tot felul de bogăţii şi mergeau la Istanbul. Acolo ungeau, plăteau, mituiau şi reveneau în Moldova, Ţara Româneasca domnitori. Când ajungeau se puneau pe taxat, pe furat de la populaţie: doar trebuiau să-şi recupereze “investiţia” până contracandidatul său nu venea cu mazilirea cumpărată de la Vizir.

 

Minunată lecţie ne dă istoria noastră. Au trecut anii, sute de ani. Ce s-a schimbat între timp? Foarte puţine. În locul Istanbulului avem Moscova, în locul Vizirului, un prim ministru - pe Putin, iar în loc de fanarioţi, doi foşti comunişti - pe Lupu şi Voronin. Actualii fanarioţi s-au îmbarcat nu în căruţe, ci avioane şi în două ore sunt pe tărâmul muscalilor. Acolo au bătut pe la uşile birourilor, au discutat cu unii cu alţii, s-au milogit în faţa tuturor. Nu au cu ei blănuri, grâne sau aur. De unde? Muscalii nu duc lipsă. Ar pufni în râs dacă cei doi fanarioţi s-ar pocloni cu 5 uncii de aur. Ce piei să ducă? A zimbrilor slăbănogi aduşi din Polonia şi puşi la îngrăşat în nordul Moldovei? Hai, să fim serioşi. Intervine întrebarea logică. Atunci ce poate da Moldova Rusiei? Sistemul de gazificare, adică mai mult de jumătate din Moldova Gaz îi aparţine; un sfert din Moldova, adică Transnistria îi aparţine; piaţa mediatică moldovenească prin care îşi face propagandă lejer îi aparţine; populaţia activă, adică moldovenii cu putere de muncă îi are, doar sute de mii muncesc în Rusia acum. Ce ar mai vrea?

 

Eheheeee, multe ar vrea Matuşca Rusia. Dacă se poate supunere totală, renunţarea la independenţă? Deocamdată se mulţumeşte cu întărirea orgoliului de Derjavă. Creşte în ei inima mare de urs rus. De altfel, cei doi fanarioţi au ce să mai cedeze din Moldova. Voronin nu are ce pierde şi pentru aşi păstra averea şi afacerile va merge spre orice înţelegere, a se citi trădare. Nici Lupu nu este departe. S-a tot vorbit că va deveni preşedinte, va fi votat şi tot nu este votat. Încă un pic şi ajunge să se lipească de el clişeul de “veşnic candidat, niciodată preşedinte”. Iar de aici, până a ajunge în Recycle Bin al politicienilor este doar un pas. Aşa că este dispus şi el la cedare. Pe cât de mult va ceda Voronin de a fi păstrat la cârmă, pe atât de mult va lasă şi Lupu. Va fi ca la o licitaţie:

- Sunt de acord să nu scoateţie armata a 14-a.

- Eu sunt de acord ca Transnistria să fie pământ rusesc, enclavă rusească.

- Moldova Gaz poate fi luată cu totul de Gazprom.

- Eu plusez reţelele electrice, alung din ţară Union Fenosa.

- Sunt de acord ca limba rusă să-şi capete statutul de limbă oficială.

- Taxe zero pentru importurile din Rusia.

- Impozit zero, TVA zero pentru firmele ruseşti din Moldova.

- Privatizarea fabricilor, întreprinderilor de stat de către investitori ruşi.

- Vila mea de la Condriţa, plus motocicleta de la fiul meu.

- Ceasul de aur elveţian, are precizie atomică.

 

Băăăăi, ăştia s-au dus la Moscova să ne vând ţara. Nişte fanarioţi.