“Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite” (Evrei 11:1)
Înainte ca Israel să plece la război, proorocii Îl întrebau pe Dumnezeu dacă le va da acea cetate. Şi aceasta fiindcă Dumnezeu onorează acea credinţă care este legată de promisiunile Sale. Tu trebuie să lupţi pentru ceea ce ţi-a promis Dumnezeu. Nu spune că Dumnezeu te-a dezamăgit dacă El nu ţi-a făcut o promisiune şi nu te mânia, fiindcă dorinţa nechibzuită te-a făcut să ajungi la ceva ce Dumnezeu a destinat altcuiva. Vechea generaţie obişnuia să cânte: “Fiecare promisiune din carte este pentru mine, fiecare capitol, fiecare verset, fiecare rând“. Şi aşa este, în sensul că Dumnezeu ne iubeşte în mod egal, dar exista anumite promisiuni pe care vrea să le împlinească în viaţa ta, deoarece chemarea ta este diferită de a altora şi tu trebuie să cauţi claritatea şi călăuzirea Lui.
“Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul” (Apocalipsa 2:29). Nu-l asculta numai pe pastor, încearcă să auzi ceea ce îţi spune Dumnezeu prin acel predicator. Poţi auzi ceva de la cel de lângă tine, pentru ca Dumnezeu “personalizează” mesajul pentru tine. Biblia este numită “Cuvântul cel viu” pentru ca anumite versete te trezesc la viaţa şi prind rădăcină în tine. Se poate să auzi ceea ce nimeni altcineva nu aude sau se poate chiar să pierzi câteva idei de-ale pastorului, dar tot vei pleca acasă cu răspunsul de care ai nevoie. Când spui: “înţeleg. Este pentru mine”, credinţa care vine în urma “auzirii” face o lucrare specială în tine.
