1289 cazuri COVID-19 în Moldova
1210 – cazuri active
50 – cazuri vindecate
29 – cazuri fatale
Actualizarea datelor: 10 aprilie 2020 ora 05:36


De ce iubim manelele?

Sunt oare manelele o consecinţă a transformărilor din societatea noastră postcomunistă?Pot fi consideate ca rezultat al adaptării la tot ce reprezintă urâciune şi vulg?



Tinerii nu sunt singurii amatori ai manelelor. Faptul că această muzică s-a extins şi place altor grupuri sociale se explică prin degradarea continuă a vieţii sociale din R. Moldova. Vânzătoarea de plăcinte are priză la cumpărători dacă la ghereta ei răsună „cântecele” lui Costi Ioniţă, Minodora şi mulţi alţi interpreţi de manele. Zidarii care lucrează de zor la construcţia unui bloc sunt motivaţi să muncească şi să presteze servicii de calitate numai dacă le bâzâie toată ziua „bucăţi de dor şi jale”. Ei afirmă că aceste cântece le ung sufletele şi spun lucrurilor pe nume. Fiecare basarabean bătut de soartă înţelege mesajul şi se regăseşte în sărăcia reflectată prin intermediul manelelor. Lumea copiilor străzii este de asemenea invadată de “epidemia manelistică”. Aceştia nu se sfiesc să-şi etaleze existenţa prin intermediul “baladelor” ce derulează firul vieţii al unui paria. Manelele reuşesc să atragă, întrucât prin simplificarea la maximum a formei, conţinutului şi sensului vieţii se ajunge la acceptarea teribilului, a vulgului care duce spre o nuditate psihologică. Preferinţa unora de a se orienta spre decădere şi regres atrage după sine câţi mai mulţi indivizi. Se formează o masă care ajunge să domine, să tiranizează şi să transforme, inversând valorile. Oricât de mult ar fi „omul-manelist” o consecinţă a condiţiilor de existenţă, îl avem, deoarece el se dovedeşte până la urmă a fi necesar. Doar prin intermediul lui se pot accentua şi alte caracteristici ale societăţii, precum: puturoşenia şi josnicia, intoleranţa, violenţa. Fără îndoială maneaua prinde la o anumită categorie socială şi la un anumit segment de vârstă, deoarece în fond nu se rezumă la ceva esenţial şi se defulează sub unitatea unui demers lipsit de orice pretenţii „scrobite”.
Caracteristica cea mai răspândită a epocii noastre este faptul că omul a pierdut în propriii săi ochi, la un grad incredibil, demnitatea, iar incertitudinea, aparenţele sunt proprii acestor vremuri. Trăsăturile respective ar putea trăda o criză de identitate profundă şi ar putea crea imaginea unui popor flecar, nerâvnitor şi lipsit de Dumnezeu.
Nu neg faptul că manelele sunt la fel de importante pentru unii, precum telenovelele reprezintă elixirul vieţii veşnice pentru o anumită categorie de fufe sau după cum microbiştii nu concep să petreacă o zi fără a-şi lua doza necesară de fotbal, scăldaţi plăcut în mocirla sentimentelor de bine şi de împlinire. În cazul în care te animă o astfel de muzică, înseamnă că nu eşti departe de cei care au conceput-o. “Oooooohhh, inima meaaaa!!!” urlă “Copilul-minune” al genului, din dorul şi cheful unui balcanism latinesc, care întoarce spatele tendinţelor spre Occident. De fapt, în asta şi constă valoarea de manifest cultural-politic a “manelei”. Ea scoate în evidenţă nimicnicia cuvintelor aiurite într-o orbecăială supranumită „rimă”, folosind combinaţii precum „De ce mă minţi, de ce mă minţi? Tu eşti tot ceea ce simt...” şi pune pe piedestal calităţile omului de rând, adică ţine de cheful şi dănţuiala vulgului, de problemele şi realităţile lui. 

Mai mult despre manele

Huiduite şi caracteizate cu furie, de multe ori, ca o formă subculturală, totuşi, manelele au ascultătorii lor. Sunt mulţi, sunt puţini? Cert este că aceasta a depăşit graniţele de etnie şi clasă socială. De multe ori s-ar putea afirma că aceştia, din păcate, reprezintă o categorie de oameni neocupaţi care nu îşi complică existenţa şi nici nu vor să practice o depăşire de sine. Deoarece nu au cunoştinţe vaste în domeniul muzicii, pentru anumiţi oameni, produsul cultural trebuie să fie unul extrem de simplu şi banal ca să poată ajunge direct la rana sângerândă, având rolul unui prieten capabil să le aline durerea şi să le înţeleagă păsul. Muzica pe care o denumeşte astăzi conceptul de „manea” aduce aminte de o formă matură şi împlinită a kitsch-ului, iar estetica şi profunzimea mesajului practic nici nu merită a fi comentate, pentru că aşa ceva nu există în textul manelelor de azi.
Oare putem înţelege prin manele o formă autentică de exprimare muzicală a românului; un folclor nou, viu, care nu are pretenţii intelectuale şi se naşte direct din ironia şi amarul cotidian al indivizilor de pe meleagurile mioritice? Mai degrabă, manelele ar putea fi considerate o modă la nivel naţional. După cum se ştie, de multe ori moda înseamnă ceva efemer şi fără substanţă. Ar fi bine ca această tendinţă care s-a infiltrat cu stupoare să treacă mai repede, dacă aşa ceva e posibil în cazul manelelor.


Sursa
2007-05-15 12:17:52



Comenteaza





Ultimele 25 posturi adăugate

20:07:54Promo -Spune ca a carat rastignirea cu trei carute- IN CURIND —» Curaj.TV | Media alternativă
18:20:34O singură firmă funerară legală la Caraș Severin —» Curaj.TV | Media alternativă
18:18:45Hostriver oferă 6 luni de găzduire gratuită companiilor afectate de criză —» Andrei Albu - omul alb cu gînduri negre
16:25:00©️ Ferestre și uși închise —» Licurici de suflet
16:09:10Las cosas se revelan en silencio/ Lucrurile prind contur în tăcere* de Montserrat Martínez —» Andrei LANGA. Blogul personal
15:55:48Optimistă. Noi, viii —» Gheorghe Erizanu
15:25:03L'occidentalocentrisme genre ? Le poststructuralisme c'est quoi ? —» turn up the silence
14:28:54DE CE MEDICII REFUZĂ SĂ VORBEASCĂ? Al vostru Vlad Filat —» Nicolae Federiuc
14:21:04С 10 апреля пациенты с легкими формами COVID-19 будут проходить лечение на дому —» Заметки Начинающего Журналиста
12:57:52Rusia nu va scăpa de responsabilitatea MN17 —» ACUM ÎN UCRAINA
12:48:36UE sprijină R. Moldova în combaterea epidemiei de coronavirus prin realocarea a 87 de milioane de euro —» Elena Robu
11:18:22Interacțiunea dintre OM-MAȘINĂ —» BiblioCity
10:21:32Speaker Demotivațional – Catedrala Neamului e tot ce aveam nevoie —» Curaj.TV | Media alternativă
10:08:36Vlog: Ultimul video făcut în pușcărie —» Curaj.TV | Media alternativă
09:30:36Teoriile conspiraționiste despre COVID-19 —» blog cultural
08:55:39В эти выходные в Кишиневе и в Бельцах не будет ездить общественный транспорт —» Заметки Начинающего Журналиста
00:47:16Un șir de vagoane.... —» Andrei LANGA. Blogul personal
20:44:02Abuz al poliției din București după ora 22 —» Curaj.TV | Media alternativă
20:15:53Ea ajută voluntar moldovenii din Spania să revină acasă —» Curaj.TV | Media alternativă
19:41:18SECURITATE PE INTERNET – reguli pentru copiii isteti —» Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi
19:11:12Un șir de vagoane.... —» Andrei LANGA. Blogul personal
16:16:52Muzica unește si inspiră optimism! —» Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi
15:51:29Friptura de vita in stil georgian —» Bucataria Talinei - condimentat cu dragoste
15:05:28Educația fizică online —» Liceul Teoretic “Mihail Sadoveanu”, Călăraşi
14:39:54Muzeul Național. Trei bilete —» Gheorghe Erizanu