Traian-Basescu-regele-romanilorGuvernul se accidentase într-un noiembrie de poveste;
Guvernul se accidentase într-un noiembrie de poveste;
De fiare se înconjurase şi apăru Băsel… c-un cleşte…
Descarceră dinţi penelişti, înfipţi în aparat de stat,
Lăsând un drum făr` oprelişti… asfalt cu gropi, dar curăţat.

Apoi, sfârşit de-atâta muncă ce n-a făcut de la-nvestire,
Gându-i fugi la o palincă, un somn… şi-o dulce-apoi trezire.
C-o pleoapă trasă-n jos de anii în care n-a mişcat un pai,
Se hotărî să facă nani… precum copil cu păr… (tu n-ai!)

Plăti Băselu utopişti, să-i scrie ce-are de visat…
Şi-n gând cu dragii pedelişti, se apropie uşor de pat.
Se-mpachetă în pijamaua imprimată „I love Udrea!”
Poi se trânti chiar pe salteaua ce era made in Romania.

Căzu în somn adânc de-un an şi se-apucă el de visat…
Era un zeu cam beţivan, de niciun altul surclasat.
Imperiul lui, „Sătrăiţibine”, avea lapte la robinete,
Iar mierea dulce de albine era slăvită-n canţonete!

Guvern de vis iarăşi avea… miniştri mega patrioţi
Ce nu ieşeau din vorba sa: „Un hoţ, doi hoţi… la zdup cu toţi!”
Două partide, înfrăţite, ungeau imperiul ca să meargă;
Cu miere nefiind dedulcite şi nici punând ciolan să fiarbă.

Legi clare primea-n dar norod şi-n cor toate se respectau;
Parlamentarii n-aveau glod pe cizme, când ţării vorbeau.
Un prim-ministru genial stătea la capul guvernării;
Deşi… n-am mai văzut batal pus chiar în fruntea procreării!

Privind c-un ochi, se reforma imperiul lui din temelii,
Iar lumea toată îl iubea… ode-i cântau menestrelii!
Nu tu corupţie, nu scandal, niciun ales menta freca…
Avea de grijă cel batal, ce-i respecta strict porunca.

„Aşa! – gândi Băselu-n vis – aceasta-i pohta ce-am pohtit!
La dreapta o blondină miss şi-un guvern nemaipomenit!
Naşterea lui Sătrăiţibine… îndestulare la popor…
O ţară-n care orişicine să mă vrea iar conducător!”

Deschise-un ochi… (atâta are!)… se ridică din aşternut,
Apoi făcu benoclu` mare şi-o clipă doar, rămase mut!
Căci visul lui fuse ficţiune… iar realitatea era alta…
Una de ţară fără frâne, ce-avea în faţa ei prăpastia!

Nu-nţelegea… ce e mai mare? Minciuna care ne-a turnat?
Ori hăul deschis, cum apare, de-acest guvern ce l-a visat?

…

Acum un cincinal de vreme, când luai de soaţă România,
Făcut-ai promisiuni supreme… că dormi cu noi… salvezi şi glia…
Dar vezi tu, dragul meu Băselu… de cinci ani dormim separat…
Iar tu, `nainte să-ţi culci chelu`, ţi-ai propus doar un mare blat!

Sursa:  alinfarcas.ro