“Atunci Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit; şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise”.(Geneza 2:8)
Înainte de a-l aşeza pe Adam în grădină, Dumnezeu l-a întocmit. Exista un proces de pregătire prin care ne trece Dumnezeu pentru a en face ceeac e trebuie să fim, dar pregătirea necesiat timp. Dumnezeu trebuie să se ocupe de caracterul nostru schimbător, de defectele noastre de personalitate, de lipsa de credinţă, de problemele nerezolvate, de cicatricile şi slăbiciunile noastre etc. Cât durează toate acestea? Doar Dumnezeu ştie. Trebuie să recunoşti că până la urmă şi la vârsta pe care o ai încă mai identifici reacţii copilăreşti în fiinţa ta. Noi toţi ar trebui să purtăm asupra noastră un semn pe care scrie: “Opera în devenire! Dacă mă angajezi trebuie să ştii lucrul acesta. Dacă te căsătoreşti cu mine, trebuie să ştii lucrul acesta“.
Biblia spune că Dumnezeu “l-a făcut pe om din ţărâna pământului...” (Geneza 2:7). Cu ce lucrează Dumnezeu? Cu noroiul! Iar uneltele pe care le foloseşte pentru a te transforma sunt experienţele prin care treci în viaţă! Ele te modelează şi te schimbă. Şi cu cât încerci mai mult să faci ce vrei tu, cu atât mai mult durează procesul acesta. Poate îţi va lua cinci ani să nu mai încerci să le faci oamenilor pe plac, sau zece să nu-ţi mai plângi de milă sau douăzeci de ani să nu-ţi mai retrăieşti copilăria. Dumnezeu îţi spune: “Opreşte-te!”, iar tu răspunzi: “Da, ştiu, voi reacţiona mai bine data viitoare“. Apoi treci printr-o criză şi adevărul te izbeşte. În acea clipă vei spune: “ştii ceva? Voi uita ce este în urma mea şi mă voi arunca spre ce este înainte“. (Filipeni 3:13).
